O nouă rasă spaţială

Lumea se afă în pragul unei noi explorări a spaţiului, instigând rasa spaţială la o rivalitate ca cea care a existat între America şi Uniunea Sovietică, în anii 1960. Dar surpriza majoră, afirmă The Independent, este că de această dată până şi ecologiştii fac parte din bagaj.

Publicat pe 20 iulie 2009 la 16:39
Planeta Pământ, o nouă perspectivă venită dinspre Apollo (Imagine: NASA)

De 40 ani încoace, de la primii paşi ai omului pe Lună, niciodată atâtea fiinţe umane nu au fost pe orbită împreună în acelaşi vehicol ca în acest sfârşit de săptămână. În 1969, trei oameni erau chirciţi în modulul de comandă al lui Apollo 11, abia mai mare decât un Mini. Ieri, 19 iulie, Staţiunea Spaţială Internaţională, care este de mărimea unei case cu patru etaje şi se deplasează o viteză de 27 350 km/h, a primit la bord echipajul navetei spaţiale Endeavor şi adăposteşte acum doisprezece bărbaţi şi o femeie. Acest echipaj internaţional este un mic pas în plus în încercările de a trece dincolo de limitele planetei noastre. Dar luna viitoare, un pas mai mare ar putea fi făcut. Un evantai de specialişti îl va sfătui pe preşedintele Obama asupra participării (sau nu) a SUA la proiectul spaţial al secolului douăzeci şi unu, în care americanii s-ar putea întoarce pe Lună, şi să se aventureze mai departe, pe asteroizii de lângă Pământ sau chiar pe Marte.

Această decizie a preşedintelui ar putea însemna declanşarea unei întreceri spre spaţiu cu China, care ar putea foarte bine să fie mai feroce decât cea din anii '60 între Statele Unite şi Rusia. China se zice dispusă să se descurce singură, şi a spus că plănuieşte să trimită oameni pe Lună înainte de 2020. În septembrie 2008 cu nava locuită Shenzhou 7, China a devenit cea de-a treia putere care a efectuat o ieşire în spaţiu. Rusia s-a angajat de asemenea să-şi modernizeze capacităţile sale spaţiale, pentru prima dată de la căderea blocului sovietic. Ingineri ruşi şi-au petrecut deja 105 zile izolaţi într-o copie de navetă spaţială, pentru a testa tensiunile ce pot apărea în timpul unei călătorii de 275 de milioane de kilometri până pe planeta Marte.

Buzz Aldrin, al doilea om care a mers pe Lună, a declarat că SUA şi-ar putea ajuta partenerii internaţionali în explorarea Lunii şi astfel să-şi asigure mai multe resurse pentru propriile lor zboruri spaţiale. De îndată ce va fi o bază pe Lună, de îndată ce tehnologia va permite alimentarea cu carburant în spaţiu, a adăugat el, Statele Unite se vor putea concentra asupra trimiterii de astronauţi în spaţiul depărtat, pentru a vizita asteroidul Apophis când va trece aproape de Pământ în 2021. Apoi, va fi posibil să se înfiinţeze o bază locuită temporar pe Phobos, una dintre lunile lui Marte. "Ar trebui atunci să avem posibilitatea de a trimite oameni în expediţii din ce în ce mai lungi pe Marte", a spus Buzz Aldrin. Dar se pare că China se mişcă în aceeaşi direcţie. Yinghuo 1, prima sondă a ţării pe Marte, va fi în orbita planetei în 2010 pentru a examina "schimbările de mediu".

Nu trebuie să uităm ambiţiile lunare ale Indiei şi Japoniei, precum şi concurenţa între companiile private asupra zborurilor spaţiale comerciale. Virgin Galactic, compania lui Richard Branson, şi XCOR Aerospace sunt concurente pentru a oferi primele zboruri sub-orbitale. Potrivit lui Branson, navetele Virgin Galactic vor fi gata până în decembrie 2009 şi sunt "pe cale de a fi de neutre în carbon". Ele ar trebui să înceapă să primească pasageri cu plată din 2011. Totuşi, cu ocazia aniversării micului, dar istoricului pas al lui Neil Armstrong, ne vom putea întreba dacă astfel de aventuri spaţiale sunt cu adevărat justificate când există atâtea probleme pe Pământ. Acest entuziasm pentru explorări este compatibil cu lupta pentru mediu şi împotriva sărăciei şi a bolilor ?

James Lovelock, inventatorul teoriei zise "Gaia", este un puternic susţinător al călătoriilor spaţiale. "Întregul concept de Gaia vine din călătoriile spaţiale", spune el. "Cred că orice ecologist care se opune acestor excursii nu are nici o imaginaţie. Această imagine superbă şi stimulantă a planetei noastre a fost poate de o valoare inestimabilă pentru mişcarea ecologistă".

"Cu cât vom şti mai multe despre Marte", continuă el, "cu atât mai bine vom înţelege propria noastră planetă ... Cea mai pasionantă dintre călătorii (explorarea locuită), este o mare sursă de inspiraţie pentru oameni. În plus, fără cercetarea spaţială, n-am avea nici telefoane portabile, nici internet sau previziuni meteorologice ca cele de astăzi".

OCHIUL LONDREI

Primarul are blues-ul Marţian

"Nu vom cuceri niciodată planeta roşie", se lamentează primarul Londrei, Boris Johnson, între altele şi cronicar asiduu al Daily Telegraph. "Homo sapiens va rata următorul mare test nu pentru că ne lipseşte tehnologia, şi nici măcar pentru că ne lipsesc banii". La 40 de ani de la cucerirea Lunii, susţine el, umanitatea nu are încă voinţa de a lua riscuri fizice.

Johnson se referă la maşinile care s-au dus pe Lună în 1969, cu "absurda lor fragilitate Bacofoil". Suprema achiziţie şi încoronare a umanităţii - "să pui o persoană în faţa unei reprezentări celeste adorate ca un zeu" - a fost posibilă, potrivit lui, prin confluenţa a trei factori - cercetătorii nazişti; dorinţa Americii de a arăta ruşilor de ce este posibilă o democraţie capitalistă şi în fine curajul însăşi al astronauţilor. Utilizând sextanţi, regle banale şi "bucăţi de hârtie pentru a naviga în spaţiu", aterizarea pa astru în momentul când lipsa de carburant se făcea simţită, acea misiune a fost "atât de riscantă că astăzi nu i s-ar mai permite să fie", se plânge Johnson. "Asiguratorii nu ar da năvală pe lângă el". Sufocate de sănătatea şi reglementarea securităţii, rachetele ar rămâne pe aria de lansare. "Tragedia epocii noastre, conchide el, este că avocatul care s-ar aventura spre alte lumi ar fi de 100 de ori mai paranoiac şi mai pradă obsesiilor decât generaţia care a zburat spre Lună".

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect