Alegeți o limbă
Verzii din regiunea Bruxelles au format deja o coaliţie cu Liberalii şi Creştin-Democraţii, raportează cotidianul polonez [Rzeczpospolita](http:// http://www.rp.pl/artykul/319334.html).O schimbare istorică observată de asemenea în Germania, unde Verzii au anunţat pentru prima dată că sunt pregătiţi să coopereze cu Creştin - Democraţii şi Liberalii la nivel federal.
De ceva timp deja, în cadrul dezbaterilor verzilor se susţinea că ar trebui să se renunţe la legăturile tradiţionale în favoarea altora noi. În Franţa, de exemplu, înaintea alegerilor Verzii erau partenerii tradiţionali ai Partidului Socialist, în timp ce în Portugalia şi în Italia aceştia erau cotaţi mai bine decât mişcările de extremă stânga cu care sunt de obicei asociaţi. “Verzii trebuie să înceapă să vorbească despre schimbarea climaterică într-un context economic (crearea de noi locuri de muncă într-o economie ecologistă), să renunţe la legăturile lor cu extrema stângă şi să se alieze cu Liberalii şi Creştin Democraţii în aceeaşi maniera în care moderaţii de stânga au făcut-o”, opiniază Rzeczpospolita.
Pe de alta parte, Philippe Lambert, membru al Partidului Ecologist Belgian MEP susţine că Verzii împărtăşesc câteva valori cu dreapta. “Socialişti şi liberalii favorabili existenţei pieţelor libere cred că nivelul calitaţii vieţii este dat de statusul material pe care îl ai”, spune el. “Noi credem, la fel cum şi Creştin Democraţii cred, că un bun nivel al vieţii nu este dat de suma de bani pe care o ai în contul bancar”. Dar Verzii, cum cu sarcasm remarca Rzeczpospolita, sunt mai dispuşi în prezent să critice dictaturile comuniste.
Oricum, în alte câteva ţări, problemele legate de mediu au o mică importanţă ori nici macar nu există. În Spania de exemplu, ţară a cărei linie de frontieră este de zeci de ani o zonă de dezastru ecologic, politica promovată de către Verzi nu are nici o importanţă. Verzii - Grupul Verzilor Europeni, de exemplu, a obţinut doar 0,6% la scrutinul electoral din iunie. Această situaţie are câteva explicaţii, susţine cotidianul barcelonez La Vanguardia. Verzii, susţine acesta, pendulează între mişcările de stânga pe de o parte şi diverse mişcări naţionaliste ale stângii, pe de altă parte. “Fragmentarea este excesivă”, menţionează cotidianul, iar “puterea acestora este slabă”.
În The Guardian, Leo Hickman se îngrijorează văzând că Verzii rămân "o minoritate simbolică". Verzii britanici rămân cu doar doi eurodeputaţi, în timp ce ecologiştii irlandezi dispar la nivel european dar şi local. Hickman se întreabă dacă soluţiile necesare pentru " a ataca multitudinea de probleme de mediu înconjurător" vor veni într-o bună zi din partea principalelor partidelor politice, care, sclave ale "politicii politiciene", sunt susceptibile să propună "politici populiste pe termen scurt care nu vor face decât să exarcerbeze problemele ecologice care le jenează".
Problema Verzilor, estimează Kickman, este că "par a fi destinaţi să rămână marginali atâta timp cât alegătorii nu îi vor percepe ca pe o forţă politică monotematică" ( aşa cum o indică de altfel numele lor). În acest caz, ziaristul se întreabă dacă "salvarea nu ar putea veni din partea unui imens salt tehnologic - în ciuda politicii şi nu graţie ei". Căci sistemul politic, conchide el, "nu este la înălţime în ceea ce priveşte ecologia".
