Știri Societăţii civile
Foto: Pixar Bay

Parlamentul European oferind susţinere financiară

Parlamentul European a votat în favoarea adoptării Instrumentului pentru Valori Europene, oferind susţinere financiară societăţii civile. Dezbaterea în plen.

Publicat pe 10 iunie 2018 la 21:36
Foto: Pixar Bay

Marţi, 17 aprilie, Parlamentul European a dezbătut în şedinţă plenară o moţiune privind introducerea în bugetul european pentru perioada începând cu anul 2020 a unei măsuri pentru acordarea de susţinere financiară organizaţiilor societăţii civile din Europa. Dezbaterea a fost iniţiată şi încheiată de comisarul european pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de Gen, Vera Jourova.

Propunerea a fost definitivată de Comisia PE pentru Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri  interne şi este, conform membrilor acesteia, rezultatul necesităţii de a răspunde unei dinamici de amplificare a neîncrederii în activiştii societăţii civile, situaţie întâlnită în ultimii ani în multe ţări ale Uniunii Europene. În aprilie 2017, la solicitarea Parlamentului European, instituţiile UE au efectuat un studiu pe tema reducerii spaţiului societăţii civile şi a posibilelor soluţii ale UE, printre care erau enunţate deja măsuri de susţinere financiară.

Chiar şi unele rapoarte ale Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale au evidenţiat amplificarea unei atmosfere negative despre activiştii societăţii civile. Pe de o parte, – se arată în aceste rapoarte – situaţia de urgenţă privind imigraţia a generat ostilitate în rândul cetăţenilor europeni faţă de organizaţiile nonguvernamentale care se ocupă de drepturile imigranţilor şi ale solicitanţilor de azil; pe de altă parte, în diverse state membre, au fost introduse sisteme de control şi chiar de sancţionare menite să reducă treptat spaţiul de acţiune al societăţii civile.

Aceleaşi rapoarte subliniază că o similară dinamică restrictivă se înregistrează şi în sfera pluralismului de informare şi libertăţii presei, cu diverse grade de risc, care au ajuns până la asasinarea unor jurnalişti de investigaţie precum Daphe Caruana Galizia, în Malta, şi Jan Kuciak, în Slovacia: un fenomen care până în urmă cu câţiva ani părea specific doar regiunilor îndepărtate de centrul continentului.

Newsletter în limba română

În cursul dezbaterii plenare, mai mulţi eurodeputaţi au amintit că rolul societăţii civile, de a exercita o contrapondere, un control, uneori de a fi opoziţia faţă de guverne, este esenţial pentru democraţie, iar apărarea acestui rol înseamnă chiar apărarea democraţiei. Susţinând această poziţie, eurodeputatul social-democrat austriac Josef Weidenholzer a amintit că în regimurile totalitare dimensiunea statală – monopolizată de partid - era preponderentă asupra societăţii şi sufoca exprimarea persoanelor. În opinia sa, acum este din nou necesar să existe atenţie asupra acestor relaţii, în contextul revenirii semnalelor preocupante privind dezechilibre, astfel încât societatea civilă să nu fie percepută ca fiind în poziţie opusă faţă de politică, ci mai degrabă ca un interlocutor important, care uneori poate fi incomod, dar care tocmai prin acest lucru ajută politica să menţină un contact sănătos cu realitatea.

Raportele Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, în paragrafele care semnalează tendinţa de stigmatizare a activiştilor pentru drepturile omului, au fost citate şi de eurodeputata britanică Jean Lambert (Grupul Verzilor), care a avertizat asupra utilizării unor standarde duble de către instituţiile europene faţă de normele înalte stabilite de Tratatele UE privind drepturile.

Nu toţi europarlamentarii au susţinut aceste puncte de vedere. Opiniile contrare s-au concentrat pe afirmaţia că este vorba de o măsură ideologică şi de hegemonie culturală, incompatibilă cu spiritul european al pluralismului şi cu respectarea diversităţii. În sprijinul acestei idei s-a pronunţat eurodeputatul belgian Gerolf Annemans, din Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţilor, argumentând că un instrument de acest fel ar reprezenta o ingerinţă inadecvată a Uniunii Europene în afacerile statelor membre şi o modalitate pentru acordarea de susţinere opoziţiei politice faţă de guverne care nu sunt în graţiile Bruxellesului; el a menţionat cazul Ungariei şi criticile adresate Guvernului ungar de către Comitetul Helsinki din cauza politicilor privind imigraţia, solicitând respectarea Convenţiei de la Geneva.

Annemans s-a plasat de partea Guvernului Ungariei, afirmând că nu este vorba decât de manevre lansate de George Soros, care finanţează opoziţia faţă de politicile premierului Viktor Orban şi formaţiunii acestuia, Fidesz. Aceeaşi poziţie şi aceeaşi apartenenţă politică au fost susţinute de eurodeputatul austriac Harald Vilimsky, care a menţionat Polonia şi Ungaria ca fiind membri istorici şi marcanţi ai comunităţii europene, ale căror puncte de vedere diferite faţă de Bruxelles ar trebui respectate, nu atacate de la distanţe de mii de kilometri pentru a impune un mod diferit de gândire şi acţiune. Un alt argument invocat împotriva moţiunii s-a referit la utilizarea fondurilor, care provin de la contribuabilii europeni: eurodeputata conservatoare croată Ruža Tomašić a observat că alocarea de fonduri guvernamentale organizaţiilor nonguvernamentale ar schimba caracterul acestora şi ar fi contraproductivă în privinţa obiectivului de restabilire a încrederii opiniei publice în activităţile acestor organizaţii.

În schimb, eurodeputata liberal-democrată spaniolă Beatriz Becerra Basterrechea a semnalat că politicile preşedintelui rus, Vladimir Putin, reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii de informare şi i-a adresat în mod ironic mulţumiri pentru că a constrâns instituţiile europene să pună accent în agenda europeană pe libertatea presei şi pe libera informare. În schimb, mulţumiri sincere au fost transmise din partea sa tuturor mişcărilor societăţii civile  şi Uniunii Europene, pentru că tratează cu seriozitate pericolul iminent la adresa securităţii şi democraţiei în Europa.

Şi eurodeputata social-democrată Maria Grapini, din România, a recunoscut că miza este o dinamică a competiţiei pentru zone de influenţă din care Uniunea Europeană nu trebuie să se retragă. În opinia sa, tocmai pentru că din partea frontierei de est a Uniunii Europene alţi factori sunt pregătiţi să intervină pentru a susţine entităţi care le sunt favorabile, este datoria Uniunii Europene să se doteze cu instrumente pentru a apăra valorile democratice pe care a fost fondată.

Ulterior, joi, 19 aprilie, în cursul şedinţei plenare desfăşurate în sediul din Strasbourg, Parlamentul European a aprobat adoptarea Instrumentului pentru Valori Europene, cu 489 de voturi pentru, 137 împotrivă şi 14 abţineri. Aşa cum prevede procedura legislativă de co-decizie, pentru ca această moţiune să devină parte integrantă a normelor comunitare, acum este necesară aprobarea sa şi de către Consiliul UE şi de Comisia Europeană.

PENTRU APROFUNDARE

Organizarea Parlamentului European

Prin această propunere s-a stabilit că este obligaţia instituţiilor comunitare să promoveze activ principiile fundamentale ale Uniunii Europene, susţinând prezenţa şi activităţile organizaţiilor societăţii civile. Valorile fondatoare ale proiectului european, democraţia, libertatea, statul de drept, pacea, egalitatea şi respectarea diversităţii sunt stipulate în Tratate şi, în acest context, necesită protecţie directă.

Pe tema OBCT, este pus la dispoziţie un pachet-educaţional pentru aprofundarea modului de organizare şi a competenţelor Parlamentului European; pentru a cunoaşte componenţa grupurilor politice, a structurii comisiilor, a relaţiilor în procesul decizional cu alte instituţii comunitare, a angajamentului pentru combaterea formelor de discriminare. Şi pentru a consolida cunoştinţele inclusiv prin teste

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect