Alegeți o limbă
Polonia are un nou preşedinte - Bronisław Komorowski, candidatul partidului conservator la putere Platforma Civică (PO). Rezultatul a devenit clar abia în 5 iulie, când Comisia Electorală de Stat a anunţat reunirea voturilor din 95% din secţiile de votare. Cu 52,6 % din voturi, Komorowski şi-a învins rivalul, Jaroslaw Kaczynski, din partidul de dreapta Lege şi Justiţie (PiS), care a reunit 47,4% din voturi. Cu câteva ore înainte, cu rezultatele reunite de la jumătate din secţiile de votare din ţară, peisajul era diferit, cu Kaczyński în faţă. În mijlocul sezonului de vacanţe polonez, o participare de 54,8 % (acolo unde participarea este în general mică - cea mai mare fiind 68,2 %) este considerată un rezultat bun.
Platforma Civică şi-a pierdut alibiul
Conform aşteptărilor, regiunile rurale şi mai sărace, precum şi alegătorii în vârstă, au votat pentru conservatorul Kaczyński în timp ce Komorowski a triumfat în zonele urbane mai mari (vezi harta electorală aici). Rzeczpospolita scrie că, în ciuda victoriei lui Komorowski, Kaczyński este cel care "a obţinut succesul în sens politic", deoarece performanţele sale puternice, împreună cu sprijinul în creştere pentru PiS arată că cele două forţe politice majore ale ţării se regăsesc "egal echilibrate". Platforma Civică "nu are garanţii pe viaţă că va rămâne la putere", consideră cotidianul conservator.
Acum că Platforma Civică deţine atât preşedinţia cât şi biroul primului-ministru, partidul "şi-a pierdut 
alibiul pentru a nu putea trece reformele necesare", observă Rzeczpospolita în analiza sa post-electorală. Sub preşedinţia fostului preşedinte Lech Kaczynski, a fost blocată o reformă profundă a sistemului desănătate. Iar reformele suplimentare ale sistemului de sănătate, finanţelor publice, şi ale sistemului combinat de pensii şi sănătate ale agricultorilor sunt şi ele susceptibile de a fi nepopulare, prevede cotidianul din Varşovia, sugerând că înfrângerea pe muchie de cuţit a lui Kaczyński poate anticipa victoria partidului său la alegerile generale din 2011. Acelaşi lucru este susţinut de cotidianul liberal Gazeta Wyborcza, avertizând partidul primului ministru că "dacă nu arată că este un partid reformator, deschis spre postulatele culturale ale democraţiei europene - va pierde următoarele alegeri".
Nimic sensibil pentru Polonia sau polonezi
Votul de duminică a arătat că Polonia este o societate împărţită în două părţi egale, susţine Adam Michnik, redactor şef al Gazeta Wyborcza. Jumătatea victorioasă a Poloniei este cea care "vede viitorul ţării în UE - ca fiind o ţară de democraţie, pluralism, cu o economie de piaţă şi un stat de drept". În timp ce partea pierzătoare - o "dreaptă autoritară reprezentată de Jarosław Kaczyński şi tabăra lui... este periculoasă pentru democraţie în Polonia". Michnik observă că diviziunea tradiţională stânga / dreapta nu mai reflectă ceea ce se întâmplă în Europa Centrală şi de Est şi în unele ţări din Europa de Vest, unde "un nou val de populism sub diverse steaguri ideologice" câştigă din ce în ce mai mult din favorurile publice.
Deci, există vreo şansă pentru ca cele două Polonii să fuzioneze? se întreabă Tomasz Lis, redactor-şef al săptămânalului de opinie Wprost, şi când "a juca pe această diviziune va înceta să mai fie profitabil politic ?" Răspunsul, s
e plânge acesta, nu va veni prea curând, deoarece "campania prezidenţială nu ne-a făcut să progresăm, şi nu a adus nimic important pentru Polonia sau pentru polonezi". Lis lansează un apel compatrioţilor săi ca o dată pentru totdeauna să înceteze "să-şi piardă timpul - un factor vital în orice democraţie". A venit vremea pentru reforme îndrăzneţe în finanţele publice, sistemul de sănătate, sau sistemul de pensii al agricultorilor, şi de a se construi o punte între Polonia bogată şi săracă. După cum observă Michnik, sprijinul puternic obţinut de Jarosław Kaczyński arată că "mulţi polonezi tot nu se simt la ei acasă în propria lor ţară". Cea mai mare provocare a noului preşedinte va fi să schimbe această stare de fapt.
