Foto : Wadem / Flickr

Progresul, o idee a trecutului

Europenii sunt din ce în ce mai pesimişti cu privire la viitor, consideră La Vanguardia. Slăbiţi de criză, aceştia nu mai au încredere în capacitatea continentului lor de a le îmbunătăţi viaţa.

Publicat pe 25 februarie 2010 la 17:01
Foto : Wadem / Flickr

La sfârşitul anului 2009, 54% dintre europeni credeau că partea cea mai grea a crizei va veni în anii următori în sectorul ocupării forţei de muncă. De ani de zile, ei se confruntă cu schimbările economice şi politice impuse de globalizare. Chiar dacă Europa nu a avut niciodată reputaţia de a fi un continent deosebit de optimist, criza economică actuală a exacerbat în inimile cetăţenilor săi o atitudine latentă de neîncredere faţă de viitor.

În timp ce Statele Unite "sunt conştiente că se poate construi un viitor, Europa s-a arătat întotdeauna mai pesimistă. Şi suferă de această dereglare cauzată de oprirea procesului de integrare europeană", crede Fernando Vallespín, fostul preşedinte al Centrului de Cercetări Sociologice [un organism public de studiu al societăţii spaniole] şi profesor de ştiinţe politice la Universitatea Autonomă din Madrid. "Soluţia crizei este căutată trecând prin statele naţionale", a adăugat acesta. Cu câteva luni în urmă, majoritatea cetăţenilor europeni se declarau mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de viaţa lor personală (78%, potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la sfârşitul anului 2009). Nivelul de satisfacţie personală al danezilor, luxemburghezilor, suedezilor, olandezilor, finlandezilor şi britanicilor era mai mare de 90%, în timp ce spaniolii se găseau sub medie, cu 74%, ca şi ţările din estul continentului, unde salariile sunt cele mai scăzute. Italia, care deşi este bogată, se situează în mod tradiţional sub media europeană, închidea plutonul cu 71%.

O societate europeană a pesimismului

Conform unui studiu recent al Comisiei Europene, încrederea în viitor, şi mai ales în economie, este mult mai scăzută. Printre cetăţenii europeni, 54% cred că cea mai grea parte a crizei urmează să vină în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, faţă de 38% care cred că greul a trecut deja. Acest indice de încredere, sau de neîncredere, este totuşi mai mare decât cel relevat de acelaşi sondaj efectuat în primăvară. Iar dacă moralul europenilor scăzuse mult în timpul toamnei, se pare că, datorită semnelor de uşoară creştere înregistrată în diferite ţări europene, suntem pe cale de a ne ridica încetul cu încetul capetele. Cu toate acestea, criza a accentuat diferenţa între nivelul de trai al ţărilor nordice şi cel al ţărilor din sudul şi estul Europei. Impactul a fost foarte adânc, şi reconstrucţia va lua ceva timp, avertizează ultimul Eurobarometru. Deja înainte de criză, sociologi din diverse orizonturi îşi exprimau îngrijorarea cu privire la pesimismul predominant în societatea europeană.

Newsletter în limba română

Chiar şi Marea Britanie este afectată, afirmă cercetătorul britanic Roger Liddle, fost consilier al lui Tony Blair şi José Manuel Barroso. "In sfârşit britanicii şi ceilalţi cetăţeni ai UE împărtăşesc aceeaşi viziune a Europei", a glumit acesta într-un studiu publicat în 2008 asupra "pesimismului social european". Pentru Liddle, viziunea despre viaţă a britanicilor începuse atunci să semene cu cea a francezilor, germanilor şi italienilor. "Existau deja elemente de pesimism social în Marea Britanie înainte de criză. În schimb este surprinzător faptul că acestea se observau chiar şi în timpul anilor de prosperitate economică, cum ar fi 2005 sau 2007, în Franţa, în Germania şi în Marea Britanie", precizează acest cercetător pentru think tank-ul Policy Network, din Londra. Chiar dacă nivelul de satisfacţie personală era ridicat, exista deja teama pentru viitor, mai a spus el, din cauza dificultăţilor de adaptare la schimbările aduse de globalizare, de imigrare, etc. Iar Liddle a conchis: "Evident, atunci când economia scade, aceste preocupări cresc".

Fernando Vallespin subliniază şi el "noua situaţie istorică" în care se află Europa: "Ea nu mai crede în ideea de progres, dar luptă pentru a păstra ceea ce are: o poziţie privilegiată, cea mai bună împreună cu cea a Statelor Unite ale Americii". Pierderea rolului Europei în economia globală "se putea observa înainte de criză. Atunci când Europa înregistra o creştere economică de 2%, China înlănţuia ani de creştere de 8 sau 10%", constată la rândul său José Ignacio Torreblanca, directorul biroului din Madrid al Consiliului European pentru Relaţii Externe, şi profesor de ştiinţe politice la UNED [Universitatea Spaniolă de învăţământ la distanţă]. "Dar, continuă acesta, doar acum se poate observa întârzierea faţă de alte puteri emergente, în Europa ca şi în Statele Unite. Iar criza agravează această situaţie".

ANALIZĂ

O Europă atât de veche

Pentru editorialistul Carles Castro, de la cotidianul La Vanguardia, termenul "vechea Europă", folosit de fostul Secretar american al apărării Donald Rumsfeld , "este înainte de orice o realitate demografică care afectează în mod inexorabil starea anemică a oricărui continent". Europa suferind deci din cauza "simptomelor acestei tranziţii dificile, care o fragilizează". Europesimismul nu ar fi deci decât "un gust preliminar al acestei crize a maturităţii care îi împinge pe europeni să revină fără încetare asupra aceloraşi întrebări: cine suntem, unde mergem..."

Lăsând deoparte criza economică, alte două întrebări vin să repună în discuţie certitudinile pe care le aveam asupra viitorului, scrie Carles Castro. Pe de o parte, "constatarea că solidul Stat-providenţă - cu pensionarii ca simbol al unei adevărate protecţii sociale - începe să se clatine". Pe de alta, "Europa cu pielea albă din prima jumătate a secolului XX" este o amintire îndepărtată a unui continent care " a adăpostit milioane de persoane venite din alte lumi". Astfel, pentru el, "promisiunea integrării" s-ar fi transformat în mai multe ţări europene "într-o bombă socială cu efect întârziat". Pe scurt, crede Carles Castro, "cocktailul este cât se poate de exploziv".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect