Premierul britanic David Cameron, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande

Prostie şi zgârcenie în Mali

În ciuda discursurilor oficiale ale partenerilor săi europeni, Franţa este singură, atât în lupta împotriva islamiştilor înarmaţi cât şi în ajutorul la reconstruirea statului malian. Incapabilă să ajungă la un acord în privinţa marilor subiecte mondiale, UE va plăti într-o zi, se indignează Le Monde.

Publicat pe 14 martie 2013 la 15:55
Premierul britanic David Cameron, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande

Nu am vrea să aducem apă la moara dezamăgirii europene. În aceste vremuri de depresie continentală, suntem oarecum reticenţi să scoatem din nou în evidenţă vacuitatea care caracterizează astăzi ideea europeană. Cu alte cuvinte, ezităm înainte de a trece iarăşi drept cobitori constatând absenţa dezesperantă a Europei la capitolul apărare şi afaceri externe.
Şi nu este un eşec - fiindcă acesta ar însemna că s-a încercat sincer - ci este o cruntă înfrângere, un trist caraghioslâc. Iar cazul Mali este dovada magistrală. Precum exemplul consiliului celor 27 miniştri de Externe întrunit la Bruxelles luni 11 martie. Franţa s-a simţit acolo mai singură ca niciodată de la începutul operaţiunilor militare din Sahel.

Ce mai contează Mali?

Cu o fermitate distinsă, poate un pic distantă, marca lui de fabrică, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a fost redus la a cerşi 30 de soldaţi pentru Mali pe lângă Belgia şi Spania. Nu 300, 30! De ce? Fiindcă îi lipsesc încă 90 pentru a-i proteja pe cei 500 de instructori trimişi de UE la Bamako pentru a instrui armata maliană.
Aceşti 90 soldaţi trebuie "storşi" unul câte unul de la cele 27 de ţări ale bogatei Europe, ea care este atât de promptă când vine vorba să se laude cu faptul că e una dintre primele puteri economice mondiale. Să spunem lucrurile pe şleau: reticenţele belgiene sau spaniole nu sunt de natură politică şi nici măcar financiară. Faptele sunt mult mai prozaice: celor de la Bruxelles şi de la Madrid pur şi simplu nu le pasă de ce se poate întâmpla în nisipurile Sahelului.
Ipocrizia a biruit. Pe hârtie, cei Douăzeci şi Şapte sunt de acord. Stabilitatea Africii depinde foarte mult de stingerea focarului jihadist care se răspândeşte în Sahel, spun europenii; şi este în joc şi securitatea Europei, atât de apropiată şi atât de vulnerabilă faţă de terorismul islamist, adaugă ei.

Dezbinare patologică europeană

Dar acestea sunt doar vorbe. Atunci când vine vorba de a acţiona laolaltă, nu mai este nimeni sau aproape. Desigur, Paris a făcut o greşeală la început, lansându-şi trupele fără a se consulta cu partenerii săi. Dar ar fi fost apoi necesară o adevărată solidaritate europeană, o înfăţişare a unui interes comun, apărat împreună - pe scurt, o împărţire a poverilor care vor trebui duse în viitor.
Ar fi trebuit ca Uniunea să arate o prezenţă puternică în acea parte a lumii, sau să se obişnuiască cu ideea că lasă China, Statele Unite ale Americii sau alţii să devină partenerii privilegiaţi ai africanilor în secolul al XXI-lea.
Dar din păcate, Europa nu dă dovadă decât de dezbinare patologică şi de zgârcenie orbească. Doar cinci ţări din douăzeci şi şapte sunt cu adevărat implicate în misiunea de instruire a armatei maliene. Dincolo de declaraţiile sentenţioase privind necesitatea unui "plan de stabilizare politică şi economică a Sahelului", reacţia abia învăluită a majorităţii celor 27 faţă de evenimentele din Mali se poate rezuma într-o singură propoziţie: "Să se descurce Franţa cum o putea!". Şi nu contează contradicţia din faptul că Franţa pe de o parte este bănuită de veleităţi post-coloniale şi pe de alta este lăsată singură în linia întâi din Africa francofonă...
Europa fuge de Istorie. Şi într-o zi o va plăti.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect