Alegeți o limbă
"Războiul mondial pe net a început, lupta se dă acum pentru alegerile europene", citeam zilele trecute pe un blog al Le Monde, "Les 27 en campagne" (Cei 27 en campanie electorala). De altfel un blog pe care vi-l recomand (în traducere integrală, mai jos) , mai ales pentru latura amuzantă a notelor adăugate, printre alţii, şi de echipa mea de colegi de la Presseurop.
Citesc mai departe, în comentariile postate de cititori, că nici verzii nu se lasă mai prejos, postând o nouă invenţie informatică, pe care o numesc "lipdub".
Doar pentru informaţie, lipdub desemnează un videoclip realizat la mai multe mâini, de către particulieri, destinat unei difuzări pe Internet. Venit din lumea anglo-saxonă, de altfel are cuvântul play-back ca şi sinonim, acest tip de video permite, citim pe Wikipedia, să faci cunoscută o întreprindere pe lângă potenţiali angajaţi.
Surpriză deci pentru acest clip venit din partea Verzilor, şi al celor doi candidaţi de marcă, Eva Joly şi Daniel Cohn-Bendit, care vor să-şi facă cunoscută "întreprinderea" faţă de potenţiali alegători. Întrebare retorică: oare tinerii pe care aceste instrumente web de atragere îi tratează ca pe nişte peşti buni de căzut în plasă se vor lăsa tentaţi de sirene ? Nu-i sigur, căci toţi aceşti respectabili promotori ai campaniei electorale pe web uită că tinerii sunt între altele şi adepţi ai căştilor pe urechi !
Într-un secol XXI care este cel al războiului ... web (mondial, bineînţeles), Parlamentul European a decis să deschidă un nou front. "Euro-alegerile se mută pe Internet" se entuziasmează cotidianul românesc Evenimentul Zilei, într-una din ediţiile sale anterioare, care explică că adunarea de la Bruxelles şi Strasburg "a adoptat o nouă strategie pentru atragerea celor 400 de milioane de electori europeni la scrutinul organizat între 4 şi 7 iunie".
În plus de propriul site, accesibil în 22 de limbi, Parlamentul european şi-a deschis propria pagină pe You Tube, pagini pe Facebook, My Space, sau galerii foto pe Flickr...
"Este evident" scrie Evenimentul Zilei, că "acest tip de agresiune multimedia este destinată a atinge o singură ţintă : tinerii. Ingredientele sunt numeroase şi fac apel la un imaginar colectiv şi cult : filmele de groază sau eroii moderni".
Totul a început în Franţa printr-un clip cu accente fals negative : "tu nu trebuie să votezi...", pus în linie pe situl Fundaţiei pentru Inovare Politică.
"Modelul", a cărui eficienţă a fost demonstrată de campania lui Barak Obama, este un film în care diverse personalităţi hollywoodiene prezentau aparente motive de a nu merge la vot , dar care spre final, s-a dovedit a fi o "instigare a tinerilor de a face acest lucru", explică cotidianul. Urmează apoi unul din filmele cele mai populare de pe You Tube, în care o blondă în minijupă roz scoate un ţipăt de groază. Acest video,inspirat din Scary Movie a fost urmat de un altul, pastişă a filmului "Point Break", în care hoţii poartă măşti de animale în locul măştilor de preşedinţi. Ultimul clip, care reia un clişeu al turului Franţei, arată un ciclist care, aflat în fruntea coloanei, face o pauză pentru a merge la vot. Şi atunci, de ce să nu facem şi noi la fel?
De Standaard care tocmai a lansat un "Obarometru" , permiţând măsurarea « webcompetenţelor » candidaţilor, a observat că câţiva candidaţi şi-au creat un cont pe Twitter pentru a face cunoscute informaţii banale din viaţa lor de zi cu zi: "datorită lui Twitter, am aflat că Bram Boriau [un tânar social-liberal belgian] şi-a extras un dinte...", ironizează cotidianul din Bruxelles.
În Olanda, De Volkskrant, observă la rândul său superficialitatea mesajelor postate pe reţelele sociale. Candidatul creştin - democrat Wim van de Camp (un motociclist care are un blog ce permite teleşarjarea zgomotului făcut de motocicleta sa, ca sonerie), "twittează toată ziua si explică că atunci când el twittează că vremea este frumoasă, [el] primeşte din toate colţurile ţării mesaje care îi descriu starea vremii. Din contră atunci când a scris pentru a-şi spune părerea despre o anumită problemă politică, doar patru persoane s-au obosit să-i răspundă". Partidul Democrat şi-a pus de curând programul în linie - sub Twiter, rezumat în 10 Twits foarte sintetice, pentru că, urmează De Volkskrant, "aproape nimeni nu încarcă programe electorale ".
În Republica Cehă, este pentru prima dată că partidele politice utilizeză fenomenul You Tube. Situl web al săptămânalului Tyzden a cerut expertilor săi în marketing mediatic să comenteze cinci clipuri ale unor partide politice. Rezultatul ? "Campania de pe You Tube nu funcţionează, se pare că politicianii cehi nu au înţeles principiul de funcţionare", constată unul din experţi. Calitatea "tragică" a spoturilor explică numărul redus de vizionări, de doar câteva sute... Ceea ce nu au înţeles urmaşii lui Vaclav Havel, este că un video postat pe You Tube funcţioneză pe principiul guerilei marketing, explică expertul. Ceea ce vrea să însemne că un video nu are în general efect decât dacă face apel la regresiune sau umor. De asemenea are mai mult succes atunci când distruge o reputaţie dacât când încearcă să ajute un partid politic să-şi amelioreze imaginea.
