Alegeți o limbă
Vestea a fost ca o bombă. În ziua în care cele douăzeci şi şapte de ţări ale Uniunii Europene găseau un acord pentru a efectua teste de rezistenţă ale celor 153 de reactoare prezente pe teritoriul lor, Germania a anunţat, pe 15 martie, închiderea imediată şi timp de 3 luni a şapte dintre centralele ei.
"Centralele germane nu sunt mai puţin sigure astăzi decât erau în urmă cu o săptămână, recunoaşteFrankfurter Rundschau, dar rezultatul contează. Şi rezultatul este bun. Şapte centrale vechi sunt deconectate de reţea, şi o dezbatere asupra normelor de securitate trebuie să aibă loc în Germania. Şi asta este bine".
"Publicul a fost tot atât de surprins de acest zel cât companiile energetice", scrie cotidianul. "De la o zi la alta, guvernul i-a lipsit pe cei din urmă de profituri care se numără cu miliardele. Am fi dorit să vedem mai devreme acest gen de curaj, dinamism şi dorinţă de a înainta spre conflict". Dar reamintind că toate guvernele german şi-au rupt dinţii pe puternicul lobby nuclear, FR precizează că "felicitările nu sunt valabile decât astăzi. Adevărata confruntare cu marile companii energetice nu a început încă. Cancelarul nu va fi credibil decât dacă centralele rămân oprite şi dacă companiile sunt obligate să le modernizeze odată trecut moratoriul de trei luni plusalegerile regionale".
"Germania se rătăceşte complet cu această reacţie de panică", consideră din contrăTrouw. Desigur, energia nucleară are pericolele sale, şi este "uman de a panica atunci când lucrurile merg prost", observă cotidianul olandez. Dar Merkel ar fi trebuit să "îşi păstreze sângele rece", deoarece oprirea unor centrale pentru a le inspecta este "o absurditate". Pentru moment, nu cunoaştem exact problema la originea dramei din Fukushima, dar "este clar că un scenariu similar nu s-ar putea întâmpla niciodată în Germania. Decizia guvernului german nu poate decât alimenta frica şi neîncrederea".
Germania nu este totuşi singură, scrie Le Figaro. Italia ar putea renunţa la întoarcerea la energia nucleară, "Polonia se confruntă cu aceleaşi întrebări, Austria a fost prima care a cerut aceste teste de stres la nivel european. Elveţia a anunţat suspendarea proiectelor sale în aşteptarea unor norme de securitate mai stricte". Numai Franţa îşi menţine încrederea în una dintre industriile sale de vârf.
Europa a devenit "campioana mondială a isteriei în jurul nuclearului", denunţă Hospodarske Noviny, regretând faptul că politicienii europeni "surfează pe valul de emoţii". Cotidianul economic ceh se bazează pe cel mai recent studiu OCDE, care compară riscurile energiei nucleare cu cele ale altor surse de energie, pentru a constata că "nuclearul este cel mai sigur". Între 1969 şi 2000 cea mai mortală a fost hidroenergia, cu 29 924 de decese într-un singur accident în China. "Studiul trage concluzia că posibilitatea unui accident nuclear care ar putea determina direct sau indirect moartea a sute de oameni este de zece ori mai mică decât riscul unui accident care implică filierele fosile (cărbune, gaz, petrol) sau hidroenergetice)". În situaţia actuală, consideră Hospodarské Noviny, emoţiile sunt de înţeles, dar în politică, trebuie să predomine raţiunea.
"Este posibil ca o ţară sau alta să decidă să-şi închidă centralele sau să-şi reducă programele", scrieDziennik Gazeta Prawna. Dar aceasta ridică o întrebare : "Cu ce le vom înlocui ? Germania, de exemplu, spune că va accelera trecerea la energiile regenerabile. Deci, ea vrea să producă energia electrică cea mai scumpă din lume şi, efect colateral, să contribuie la perturbările pe pieţele agricole, deoarece culturile tradiţionale vor trebui înlocuite, cel puţin într-o anumită măsură, de culturi energetice". "Oricât de dramatice ar fi imaginile de la Fukushima, energia nucleară s-a dovedit a fi o soluţie care funcţionează", asigură cotidianul polonez.
