Alegeți o limbă
Lista ultimatumurilor pare nesfârşită. Distrugerea habitatului, pescuitul excesiv, poluarea, încălzirea globală şi deversările masive de îngrăşăminte agricole şi de ape uzate izbesc din plin cele aproximativ 17.000 de specii vieţuind în Marea Mediterană. "Şi aceste ameninţări probabil se vor agrava în viitor, în special cele legate de schimbările climatice şi degradarea habitatului", consideră unul dintre coordonatorii studiului, Marta Coll, cercetătoare pentru CSIC[Consejo Superior de Investigaciones Científicas, principalul organism public de cercetări] pe lângă Institutul de Ştiinţe Marine (ICM) din Barcelona.
Iar pericolele se înmulţesc. Potrivit acestor noi cercetări, care se încadrează în proiectul internaţional de Recensământ al vieţii marine, legiuni de peste 600 de specii "străine" au invadat marea albastră. Mai mult de jumătate provin din Marea Roşie şi au intrat prin Canalul Suez. Altele (22% din total) au venit cu vapoare din alte părţi ale lumii. Şi una din zece provin din "evadări" din ferme de acvacultură.
Precedent: o meduză
Consecinţele prezenţei acestor invadatori în Marea Mediterană sunt greu de măsurat. Autorii studiului, publicat în 2 august în revista PLoS ONE, amintesc de cazul meduzei Mnemiopsis leidyi, venită din Atlanticul de nord-vest cu vaporul în apele europene şi care, în 2009, s-a răspândit din Israel până în Spania. În anii 1980, această meduză făcuse ravagii în Marea Neagră şi a provocat o scădere drastică a populaţiei de hamsii şi mari pierderi economice.
Multe dintre aceste specii invazive provin din mările tropicale şi sunt favorizate de încălzirea apei. În anii 1980, temperatura apelor de suprafaţă de pe coasta mediteraneană varia între 16.25°C în partea de vest şi 22.75°C în est. "Dar oamenii de ştiinţă estimează că până în 2050, în unele zone această temperatură va depăşi 24°C", subliniază Bhavani Narayanaswamy, purtătoarea de cuvânt pentru Europa a Recensamântului Vieţii Marine. "Printre speciile cele mai ameninţate în Marea Mediterană se numără coralii de ape reci şi adânci. Aceştia nu sunt în măsură să scape de încălzirea apelor, şi populaţiile lor sunt în declin", deplânge Bhavani Narayanaswamy, care se teme chiar de "extincţii locale".
Mai multe staţii de epurare ar putea reduce poluarea
Iniţiativa Orizont 2020, lansată cu patru ani în urmă de către Comisia Europeană, este ceea ce se apropie cel mai mult de o operaţiune de salvare a Mării Mediterane. Scopul este ambiţios: a reduce drastic poluarea. Executivul UE furnizează el-însuşi cifrele care arată amploarea acestei sarcini. Peste 140 de milioane de oameni trăiesc pe malurile Mării Mediterane, iar regiunea primeşte în fiecare an 175 de milioane de vizitatori. În 2025, jumătate din zona de coastă va fi urbanizată, îngropată sub beton. Potrivit Comisiei, 80% din presiunile asupra organismelor marine provin de pe pământ. Mai mult de jumătate din centrele urbane de mai mult de 100.000 de locuitori nu au staţii de epurare a apelor uzate. Şi 60% din acestea sunt deversate direct în mare.
Bhavani Narayanaswamy rămâne totuşi sceptic : "Eu nu sunt sigur că reducerea emisiilor industriei, agriculturii şi centrelor urbane va permite ecosistemului mediteranean să redevină ceea ce a fost odată".
Pentru Josep Maria Gasol, de asemenea un co-autor, cercetător pentru ICM din Barcelona, "cel mai uimitor a fost de a constata că nu ştim nimic". Noile cifre ale Recensământului vieţii marine menţionează 17 000 de specii marine descrise de ştiinţă în Marea Mediterană, aproape dublu faţă de ultimele estimări. Cu toate acestea, 75% din speciile care trăiesc în adâncimile Mediteranei sunt încă necunoscute - şi pot să dispară înainte ca cineva să sune alarma.
Hidrocarburi
Pentru un moratoriu privind forajele în Marea Mediterană
Ministrul italian al Mediului a lansat un apel către cele 21 de ţări riverane ale Mării Mediterane pentru a cere un moratoriu privind cele mai periculoase prospectări de petrol şi gaze (de exemplu, forajele de petrol în ape adânci şi de petrol şi gaze la înalte presiuni sau temperaturi). După catastrofa provocată de explozia platformei BP în Golful Mexic, moratoriul "ar da timp Europei de a defini o nouă strategie specific calibrată pentru Mediterana", explică Il Sole 24 Ore. Propunerea italiană este mai puţin restrictivă decât cea făcută la începutul lunii iulie de comisarul european pentru Energie, germanul Günther Oettinger, adaugă ziarul italian, potrivit căruia apelul ţinteşte mai ales proiectul BP de a începe prospectări în Golful Sirte, în apele libiene şi nu departe de Sicilia.
