Spania, la fel de dură ca şi Arizona

Mai discrete decât noua lege privind imigranţii clandestini adoptată de către statul american, arestările masive devin din ce în ce mai numeroase pe solul spaniol. O tendinţă încurajată de criză.

Publicat pe 25 mai 2010 la 13:17

Arizona a scandalizat jumătate din lume luna trecută, votând o lege care permite interpelarea pe simplă prezumţie a oricărui străin suspectat de a fi imigrant clandestin în Statele Unite. Dar se întâmplă acelaşi lucru aici, în Spania. Poliţia îşi continuă politica ei de vânătoare a celor fără acte, înlănţuind arestările masive în diferite oraşe spaniole. Şi o face la ordinul Ministerului de Interne, de la începutul crizei şi de când ţara cu "acte pentru toţi" a început să se schimbe, atât în politica ei migratorie cât şi în percepţia publică a oamenilor veniţi din străinătate.

Ai noştri "wetbacks" [spate ud] care traversează cu barca Rio Grande-ul strâmtorii Gibraltar sau sar gardurile de sârmă ghimpată de la Barajas sau El Prat [aeroporturile din Madrid şi Barcelona], se găsesc faţă în faţă cu visul Arizonean în versiune iberică : poliţişti care îi hăituiesc până în metrou, în locuri publice, în cantinele pentru săraci, în licee, centre de sănătate şi ONG-uri, şi îi arestează pe baza înfăţişării lor. În acest caz, guvernul se confruntă cu opoziţia nu numai din partea asociaţiilor de imigranţi şi a colectivelor sociale, dar şi a poliţiei însăşi, a oameni de lege, economişti, cercetători, universitari şi chiar şi personalităţi politice din PP [Partidul Popular, opoziţie de dreapta]. Cu toţii sunt de acord că, în ultimii ani, se asistă în Spania la o înnăsprire a atitudinilor şi a măsurilor, iar climatul de duşmănie faţă de populaţia imigrată n-a încetat să se agraveze. Criza, apropierea alegerilor regionale şi municipale din 2011 şi influenţa vecinilor noştri străini se numără printre factorii participanţi.

O respingere crescândă a străinilor

Centrul de monitorizare a rasismului şi xenofobiei, care depinde de Ministerul Muncii şi Imigraţiei, a subliniat cu câteva luni în urmă într-un studiu cum criza a cauzat "o creştere a respingerii" faţă de străini. Fundación Ideas, afiliată Partidului Socialist (PSOE), a remarcat de asemenea recent într-un alt raport că "trebuie să fim vigilenţi" împotriva comportamentelor discriminatorii şi "să acţionăm înainte de a fi prea târziu".

"Polemica iniţiată de municipalitatea Vic [în Catalonia, coaliţie între CiU (naţionalişti de dreapta), ERC (socialişti) şi PSC (stânga independentistă)], cu decizia de a recenza imigranţii în situaţie ilegală, ar trebui să fie luată în serios, printre altele pentru că a primit un tulburător sprijin social şi chiar politic", subliniază Fundación Ideas. Pe de altă parte, sondajul "Tinerii şi imigraţia", realizat în 2008 de către Institutul Injuve, a indicat că 14% dintre tineri ar fi dispuşi să voteze pentru un partid rasist, când erau doar 11% în 2002.

Opinia publică este ea din ce în ce mai ostilă faţă de imigranţi ? "Cred că da", explică José Miguel Sánchez Tomás, profesor de drept penal la Universidad Rey Juan Carlos de la Madrid. "În vremuri de prosperitate economică, ne lăsăm cuceriţi de febra solidarităţii, dar lucrurile se schimbă atunci când începe să fie concurenţă pe piaţa muncii". Membru al Asociaţiei Grupo Immigrapenal, Sánchez Tomás observă "unele adulmecări de xenofobie în administraţia publică".

Nici chiar ofiţerii de poliţie nu dezmint această stare de fapte. Ei afirmă că aceste cazuri "Vic sau Llavaneras aţâţă rasismul împotriva imigranţilor". Astfel declară José María Benito, purtătorul de cuvânt al Sindicatului unificat al Poliţiei (SUP), majoritar în rândul poliţiei, care a denunţat de asemenea existenţa unor raiduri de mare anvergură. "Noi suntem întotdeauna obligaţi să le facem, rezumă Benito, dar ceea ce se întâmplă acum este că şefii nu mai dau ordine scrise, ci verbale".

Măsuri pentru a satisface opinia publică

În paralel, Sebastian Rinken, cercetător la CSIC [Centrul superior al cercetării ştiinţifice] constată că "discursul despre inegalitatea de tratament este în curs de dezvoltare", şi regretă faptul că "am ajuns astăzi să transpunem în dezbaterile publice poziţii relativ simpliste care încearcă să utilizeze în scopuri electorale această idee de nedreptate". Rinken, care este de asemenea directorul tehnic al observatorului permanent andaluz al migraţiilor, interpretează arestările masive ca "semnale de alertă pentru a recupera ieftin şi rapid compartimentele de opinie care nu mai au încredere". "Nu se încearcă a se acţiona în mod eficient, ci a spune "Uite, măcar noi facem ceva". Şi nu este un fel bun de a proceda", adaugă el.

"Spania nu are o politică de imigraţie clară", trage concluzia Pablo Vazquez, preşedintele Fundaţiei pentru Studii Economice Aplicate (FEDEA). "Guvernul şi-a întărit poziţia de la începutul crizei, dar aici nimeni nu spune câţi străini vrem sau în ce condiţii îi vrem". Ca mulţi alţii, Vazquez consideră că imigranţii, pentru moment ţapi ispăşitori ai crizei, "sunt necesari pentru redresarea economică şi vor continua să fie necesari". Dacă metoda Arizona nu-i mănâncă între timp.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect