Alegeți o limbă
Expulzarea a doi presupuşi agenţi ale serviciilor secrete ruse de pe teritoriul ceh cu siguranţă nu "a picat din cer". Aceasta este punctul culminant al unei lupte care durează de unsprezece luni între NATO şi Rusia. Miza a fost de a şti dacă se poate rupe reţeaua internaţională şi foarte bine organizată de agenţi ruşi, care colectează, în ţările membre ale NATO, informaţii sensibile. Operaţiunea de apărare NATO a început anul trecut, în septembrie, cu arestarea lui Herman Simm, un înalt funcţionar al Ministerului de Interne al Estoniei. Aceasta a permis, în mod indirect, serviciilor de informaţii Cehe de a demasca cei doi "spioni" ruşi la Praga.
Suntem în septembrie 2008. In această dimineaţă, ieşind din casa sa luxuoasă, situată în apropierea capitalei estoniene, Herman Simm, 61 de ani, se urcă în limuzina lui de serviciu. Ea trebuie să-l conducă la Ministerul de Interne, unde este responsabil de coordonarea schimbului de date şi informaţii clasificate ca fiind top secret între sediul central al NATO şi Estonia. Dar în acea zi el nu va mai ajunge la biroul său. O unitate specială a poliţiei estoniene îl opreşte în momentul când iese din maşina lui în plin centrul oraşului Tallinn. Este suspectat de a fi un spion lucrând pentru Moscova.
S-a stabilit că Simm întâlneşte în mod regulat ofiţeri superiori aparţinând SVR (Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse) şi că, în schimbul unor sume considerabile de bani, el le furnizează informaţii sensibile asupra Alianţei Atlantice - inclusiv asupra proiectului de implantare al unui sistem american de apărare anti-rachete în Republica Cehă şi Polonia şi asupra viitoarei strategii NATO pentru apărarea statelor baltice în cazul unei agresiuni ruse. În total, nu mai puţin de trei mii de documente şi date au fost transmise astfel ruşilor.
Pentru a scăpa de condamnarea sigură la o pedeapsă grea care-l aştepta, Simm a făcut mărturisiri complete despre activităţile sale de spionaj şi chiar mai mult dând anchetatorilor estoni informaţii valoroase despre vasta retea de spioni ruşi activi în diferite ţări NATO. Aceasta a început apoi o operaţiune de expulzare a agenţilor ruşi din ţările NATO. Ultima acţiune senzaţională fiind cea din 17 august. Ambii "expulzaţi" lucrau la Ambasada Rusiei ca ataşaţi militari.
Dezvăluirile făcute de serviciile secrete cehe privind activităţile de spionaj ale celor doi oameni au fost considerate atât de grave încât decizia de a-i expulza a fost luată în câteva minute, dar a fost ţinută secretă mai multe zile. "În majoritatea ţărilor membre NATO, s-a stabilit că agenţii ruşi devin tot mai activi. Atunci când o cerere de viză diplomatică pentru o persoană de origine rusă ne este transmisă, numele lui este intrat în baza noastră de date şi apoi în cea NATO, pentru a verifica dacă a fost deja asociat cu activităţi suspecte. Putem spune că aproape un nume din două apare în bazele de date", spune un diplomat ceh. Cei doi bărbaţi stabiliseră o reţea de informatori extrem de puternică. Iar expulzarea lor, cu siguranţă nu înseamnă că reţeaua a fost eradicată.
Rusia este foarte interesată de Republica Cehă pentru că ea este un membru al Uniunii Europene şi al NATO, şi pentru că o parte din dispozitivul american de scut anti-rachetă [destinat să contreze un eventual atac iranian] trebuie să fie construit pe teritoriul său. Încă de la început, ruşii au considerat acest proiect "ostil". Nu atât pentru că s-ar simţi ameninţaţi de Republica Cehă, ci pentru că "ei consideră că face încă parte din sfera lor de influenţă". Cel puţin aşa a spus în martie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. De fapt, ruşii refuză să admită că Republica Cehă face parte din lumea occidentală, şi deci că este sortită de a-şi consolida standardele sale democratice, ceea ce nu poate însemna pentru Rusia decât slăbirea influenţei sale.
POLONIA
Kremlinul bănuit că s-ar interesa de armamentul naţional polonez
Serviciile ruseşti intenţionează să se infiltreze în industria de armament poloneză? Dacă ar fi să credem raportul Lidove Noviny, aceasta ar fi concluzia unei anchete iniţiate de Biroul de Securitate Naţională Poloneză. Conform opiniei lui Aleksander Szczyglo, directorul acesteia, puternicul Fond de Investiţii Cehoslovac Penta, foarte activ în Europa Centrală şi care şi-a făcut de curând vizibilă intenţia de a cumpăra PZL Swidnik, cea mai mare uzină de armament poloneză, ar avea strânse legături cu Kremlinul. Szczyglo sublinează opacitatea fondurilor Penta al căror sediu este în Cipru, ca şi prezenţa, printre investitori, a fostului şef al poliţiei secrete comuniste cehoslovace. Prudenţă sau reflex naţionalist? În orice caz, Penta s-a apărat de aceste acuzaţii într-o scrisoare deschisă publicată în cele mai importante cotidiene poloneze, afirmând că "nu a fost niciodată o societate rusească", că "nu a utilizat capital rusesc" şi că în nici un caz nu poate fi "asociată serviciilor secrete ruse".
