Timpul nostru se apropie de sfârșit

Până săptămâna aceasta, Madrid a crezut că va trebui să aştepte alegerile din Grecia înainte de a primi ajutor pentru a-şi rezolva criza naţională bancară. Dar panica creşte, fără a se întrezări nicio soluţie uşoară.

Publicat pe 6 iunie 2012 la 14:58

Climatul politic care înconjoară criza monedei euro s-a schimbat într-un mod aproape imperceptibil în ultimele zile. De la un anumit consens pe ideea că Spania, aflată în inima uraganului, n-ar mai putea aştepta nimic înainte de 17 iunie, când au loc alegeri legislative greceşti, după ce rezultatul obţinut în primul scrutin nu a condus la instalarea unui guvern, s-a ajuns la ceva similar ideii că ar trebui făcut ceva cu orice preţ înainte de această scadenţă. Panică sau o simplă previziune?

Cel mai evident simptom al acestei schimbări de mediu a fost videoconferinţa pe care au ţinut-o miniştrii de Finanţe ai G7, ieri. Fapt neobişnuit, căci până în prezent a fost întotdeauna precedată de o acţiune comună a principalelor bănci centrale. Aceasta ar putea interveni de fapt doar astăzi, în ziua în care se reuneşte şi consiliului director al Băncii Centrale Europene (BCE), marea speranţă a celor care cer insistent acţiuni clare în favoarea apărării monezii unice.

Situaţia Spaniei generează două tendinţe: pe de o parte, neîncrederea absolută şi crescândă a pieţelor, asupra capacităţii sale de a-şi onora datoria publică, cea de stat dar şi cea privată, a băncilor. Pe de altă parte, impresia că zona euro, care se rezumă la Germania în ultimul timp, ar fi gata să acţioneze pentru a evita dezastrul care ar antrena căderea liberă a Spaniei. Bursele şi valuta cunosc vicisitudini de-a lungul zilei şi fluctuează în funcţie de zvonurile care fac ca balanţa să se încline de-o parte sau de alta.

Un sacrificiu prea mare

Cineva ar trebui să ia frâiele în mână. Luis de Guindos, ministrul Economiei, încearcă să facă ceva ca băncile să se poată capitaliza cu bani europeni, dar fără ca ţara să fie implicată în vreun fel. Acest ultim gest ar însemna lichidarea politică a guvernului lui Mariano Rajoy şi un sacrificiu mult prea mare pentru oameni, supuşi dictatului impus de creditori.

Newsletter în limba română

Intervenţia ar însemna, în primul rând, că ţara s-ar exclude singură de pe pieţe. Pentru orice tip de finanţare, pentru a acoperi o scadenţă, unica sursă ar fi Mecanismul European de Salvare, care ar dicta, cu nicio posibilitate de a replica, toate deciziile economice ale guvernului. Legat de mâini şi de picioare. Principalii acţionari ai acestui fond sunt ţările pe teritoriul cărora îşi au de fapt sediul băncile la care colegii lor spanioli şi statul în sine le datorează sume imense de bani.

Aşa cum se întâmplă acum în Grecia, salvarea, unul dintre marile eufemisme ale crizei euro, echivalează cu o strangulare. Toată lumea ştie că de fapt în Atena nu a ajuns nici măcar un euro din faimosul fond de salvare, deoarece aproape totul se duce la rambursarea creditorilor, în acest caz deci Fondul Monetar Internaţional (FMI), BCE şi Uniunea Europeană.

Din punctul de vedere al creditorului, cu toate acestea, lucrurile stau altfel. A autoriza o salvare parţială, doar a băncilor cu probleme, ar putea fi primul pas pentru a negocia bilateral datoriile acestor instituţii cu creditorii, fără a putea asigura rambursarea cu aceeaşi securitate pe care ar avea-o dacă întregul teren ar fi angajat, adică dacă ar fi salvată ţara în întregime.

"Men in Black nu vor sosi"

Dacă ascultăm ce sugerează guvernul spaniol şi ce spun public liderii germani, Germania ajută Spania; însă, dacă ar fi să plecăm urechea la ce spun presa internaţională şi corespondenţii în Uniune, Angela Merkel şi ministrul ei, Wolfgang Schäuble, sunt cu mult mai interesaţi ca Madrid să accepte pachetul complet: o intervenţie în toată regula. Obama, Hollande şi Barroso se află şi ei printre cei care cer un gest din partea Berlinului.

Ieri Cristóbal Montoro, ministrul de Finanțe, a rezumat, aşa cum a putut, în stilul lui, starea actuală a guvernului spaniol. "'Men in Black' nu vor sosi", o formă amuzantă de a refuza intervenţia troicii, admiţând totuşi că pentru a rezolva situaţia băncile au nevoie de bani, iar "problema este de unde să-i luăm".

Această ultimă frază a lui Montoro ne va ajuta probabil să înţelegem schimbarea climatică de care am pomenit la început. Spania de abia are acces la pieţe şi, fără un ajutor al BCE şi al eurozonei, nu va mai rezista mult.

Din Polonia

Europa plină de teamă

Madrid strânge din dinţi şi se fereşte de un plan european de salvare economică”, scrie publicaţia poloneză Tygodnik Powszechny, notând că, în schimb, irlandezii, care deja beneficiază de asistenţă internaţională, tocmai au aprobat prin referendum Pactul fiscal european, dar doar pentru că “se tem de viitor şi nu vor să rămână singuri”.

Spania şi Irlanda sunt unite în teamă. În general, teama este sentimentul predominant, în Europa, în această perioadă. Teama este undeva între stomac şi inimă şi, din când în când, opreşte respiraţia. Grecii simt teamă, la fel şi spaniolii, britanicii şi polonezii. Chiar şi germanii – care poartă povara responsabilităţii salvării întregii Europe din criză – par să fi pierdut gena fericirii şi simt şi ei teamă.

Teama i-a făcut pe irlandezi să facă economii în ultimii patru ani şi, chiar dacă s-au săturat de această situaţie, “nu pot vedea altă cale de ieşire din criză”, notează săptămânalul catolic. Între timp, premierul Spaniei, Mariano Rajoy –

... insistă cu încăpăţânare că Madridul nu are nevoie de asistenţă economică internaţională, încercând cu disperare să menţină credibilitatea ţării sale. Cu toate acestea, asigurările lui par din ce în ce mai puţin convingătoare.

Chiar dacă guvernul spaniol va reuşi să salveze Bankia, publicaţia Tygodnik Powszechny se întreabă de unde vor fi luate “cele până la 100 de miliarde de euro” necesare salvării sistemului bancar.

... teama de ceea ce s-a întâmplat în Spania s-a transmis deja peste graniţe; în fond, economia Spaniei este aproape de două ori mai mare decât economiile combinate ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect