Alegeți o limbă
Energia ocupă un rol important pe meniul oficial al summitului european din 22 mai.Un motiv în plus de a-şi afirma poziţia asupra subiectului: aceasta este strategia urmată de toţi marii actori ai energiei de pe Vechiul Continent, care de această dată au făcut front comun pentru a-şi înainta cererile Comisiei.
Mesajul lor este clar: securitatea aprovizionării cu energie a Europei este în pericol. Ei cer ajutor executivului din Bruxelles. Cauzele acestei crize sunt numeroase: scăderea drastică a investiţiilor în marile proiecte de infrastructuri, lipsa unui cadru de reglementare precis, ponderea foarte relativă a politicii energetice comune... "Pe scurt, o lipsă notorie de vizibilitate, într-un moment în care aceşti giganţi ai industriei, pentru a opera eficient, au nevoie de anumite semnale clare de care deocamdată nu au parte", subliniază un cunoscător al sectorului.
Aceşti giganţi sunt în prezent şi mai nervoşi fiindcă se confruntă cu o serie de dificultăţi recurente: preţul acţiunilor lor a scăzut, datoriile lor au depăşit limitele acceptabile pentru investitori - obligându-i la programe vaste de vânzări de active - iar aripa lor industrială este pusă la grea încercare: mai multe centrale de producţie sunt fie închise, fie puse sub tutelă, din cauza lipsei de rentabilitate.
În cazul din urmă, este vorba adeseori de uzinele cu ciclu combinat gaz (Centrale termoelectrice - CTE) victime ale avântului gazului de şist în America de Nord. Nu numai că gazul este acum de patru ori mai ieftin în America decât în Europa, ci pe deasupra, datorită acestei noi resurse, Statele Unite pot acum exporta cantităţi masive de cărbune. Acestea sunt folosite pentru alimentarea centralelor electrice din Europa la preţuri mult mai competitive decât gazul pentru CTE, obligate să-şi sisteze activităţile.
Un sistem de finanţare în impas
"Rezultat: trebuie totuşi apreciat paradoxul, o ţară precum Germania face să meargă din plin centralele cu cărbune finanţând în acelaşi timp intensiv industria de energie din surse regenerabile", subliniază un director al unei întreprinderi europene. De altfel nu trebuie crezut că dezvoltarea accelerată a energiilor verzi este întâmpinată de un asentiment generalizat: centralele termice (cu gaz sau cu cărbune) sunt indispensabile pentru a compensa intermitenţele electricităţii solare şi eoliene. Cu toate acestea, în Germania, producţia din surse regenerabile a atins un asemenea volum încât investiţiile în centralele clasice, indispensabile dar costisitoare de construit, nu mai sunt rentabile. Un impas care îngrijorează toate companiile electrice şi gaziere.
În mesajul transmis săptămâna aceasta Comisiei, în scris şi oral, aceste companii vor cere o urmărire atentă a finanţării energiei: este vorba mai ales de asigurarea că sistemul de subvenţii al energiilor din surse regenerabile nu afectează concurenţa de la o ţară la alta. Giganţii sectorului doresc de asemenea ca piaţa carbonului, în special cea a cotelor de emisii, să fie mai inteligibilă, mai puţin costisitoare şi mai eficientă. Şi în sfârşit, aceştia doresc să fie încurajate investiţiile în mijloacele de producţie capabile de a compensa vârfurile de consum.
Securizarea aprovizionării
Pe lângă aceste subiecte majore, şi nu este cea mai mică dificultate, fiecare ţară încearcă să înainteze pe şantierele sale specifice. În Germania, dezvoltarea reţelelor menite să conecteze nordul şi estul ţării, unde sunt produse energia eoliană şi solară, de sud şi vest, unde se află industriile cele mai consumatoare de electricitate, este extrem de importantă pentru succesul tranziţiei energetice: ţara a decis să oprească până în 2022 toate centralele nucleare germane şi să crească ponderea energiilor din surse regenerabile la 40%.
Potrivit planului guvernului federal, trebuie să fie optimizaţi 4000 de km de linii şi alţi 1700 de km de "autostrăzi" electrice trebuie să fie construiţi până în 2022. Berlin ar vrea să împartă cu vecinii săi europeni costul dezvoltării reţelelor pentru transportul energiilor din surse regenerabile pe continent.
De altfel, Germania evoluează în favoarea exploatării de gaz de şist, pentru a contribui la securitatea aprovizionării şi la stabilitatea preţurilor energetice. Cancelarul Angela Merkel ar trebui să observe cu satisfacţie evocarea posibilităţii de a recurge "mai sistematic" la surse de energie "indigene", o formulă codată din Bruxelles pentru a desemna gazele de şist. O premieră pentru Comisia Europeană, în concluziile sale preliminare la summitul de miercuri.
Şi chiar dacă nu se zice nicăieri că potenţialul gazelor de şist va fi explorat în ţările membre - un subiect tabu în Franţa, la Bruxelles s-a întredeschis o uşă. Un nou subiect de polemică în peisajul deja atât de complex al evoluţiilor în sectorul energetic.
Gaze de şist
UE va analiza metoda fracţionării hidraulice
Uniunea Europeană ar putea lansa în curând un studiu privind fracţionarea hidraulică, relatează publicaţia Der Spiegel. Scopul este stabilirea bazelor juridice pentru “proiecte de demonstrare a eficienţei şi pentru operaţiuni de explorare”, precum şi aflarea detaliilor despre această tehnică de extracţie a gazelor şi despre costurile pe care le comportă. O reglementare ar putea fi instituită anul acesta.
Fracţionarea hidraulică este o metodă controversată, deoarece extragerea gazelor dintre straturile de rocă riscă să producă poluarea surselor de apă potabilă cu reziduuri de produse chimice, explică publicaţia germană. Dar comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, apreciază că, dacă este “necesară protejarea unor locuri precum Lacul Constance (Germania), unde există apă potabilă”, va trebui “să nu mai existe temeri privind riscurile” acestei metode.
