Alegeți o limbă
AESA ar trebui să servească protejării consumatorilor. Aceasta este sarcina ei. Dar angajaţi ai autorităţii conlucrează strâns cu industria alimentară, deşi trebuie să decidă independent în aprobarea noilor produse.
Din informaţiile date de autoritate reiese că preşedintele Comisiei pentru alimentaţie Albert Flynn lucrează şi pentru producătorul american Kraft. Jiri Ruprich, membru al Consiliului de Administraţie al AESA, a lucrat până în martie 2011 pentru Danone în Republica Cehă. Iar membrul board-ului AESA Carlo Agostoni este plătit din 2000 de concerne precum Nestlé, Danone, Heinz, Hipp, Humana şi Mead Johnson ca vorbitor la diferite conferinţe.
Reguli prea lejere
Acest lucru este dubios pentru că hrana care ajunge sau nu pe farfuriile consumatorilor europeni este decisă de autoritatea supremă de supraveghere a alimentelor. Organismul de control cu sediul în Parma este, cu cei 450 de angajaţi ai săi, pilonul central al determinării riscurilor alimentelor şi beneficiază totuşi de un buget de 73 de milioane de euro.
Criticii reproşează AESA că nu acţionează eficient împotriva conflictelor de interese, în ciuda mai multor scandaluri. “Nu este acceptabil ca într-o astfel de autoritate să fie oameni care sunt reprezentanţi ai ramurilor de care aparţin produsele controlate”, critică Timo Lange de la LobbyControl.
Cel mai mare obstacol în calea unei reforme sunt reglementările UE în vigoare. Potrivit acestora, activităţile prestate de membrii AESA pentru industrie nu sunt interzise în principiu, atâta vreme cât sunt incluse într-o aşa-numită declaraţie de interese.
Exemplul irlandezului Flynn, care conduce Comisia pentru Produse Dietetice, Nutriţie şi Alergii arată însă clar că independenţa nu merge prea departe. Sub responsabilitatea sa, s-a publicat pe 21 iulie o decizie foarte delicată legată de aprobarea unui produs al Kraft Foods Europe. Faptul că nutriţionistul era în acelaşi timp membru al unui consiliu al Kraft n-a deranjat, în mod evident, autoritatea.
Mize financiare importante
Comisia lui Flynn a decis în favoarea Krafts. Au fost evaluate pozitiv produse din cereale cu un conţinut ridicat de proteine cu absorpţie lentă. Potrivit producătorului, acestea ajută la o creştere moderată a glicemiei după masă, ceea ce reprezintă un avantaj pentru diabetici. Backround-ul pentru astfel de evaluări îl reprezintă regulamentul Health-Claim care este în vigoare din 2007.
Alimentele cărora li se face reclamă referitoare la beneficii pentru sănătate nu pot fi comercializate decât dacă aceste argumente sunt fundamentate ştiinţific. Este sarcina AESA să verifice asta. Pentru producătorii de alimente este vorba de mulţi bani şi de cota de piaţă. Health Claims-urile sunt un instrument perfect de marketing. Cine îşi poate face publicitate invocând nişte beneficii deosebite pentru consumatori, îşi creşte şansele pe piaţă.
AESA nu are legături doar cu întreprinderile, ci şi cu organizaţii apropiate de industrie. Astfel Flynn este şi membru al unor grupuri de lucru ştiinţifice ale organizaţiei de lobby International Life Sciences Institute Europe. Membrii acesteia sunt Monsanto, Coca-Cola, Nestle, Unilever, Danone, Bayer, dar şi Kraft. Alţi experţi AESA au preluat, de asemenea, funcţii în institutul care a fost pus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe lista neagră a asociaţiilor de lobby.
Pe pagina de Internet a AESA scrie că acţiunile Autorităţii sunt determinate de valori de bază precum “independenţa, deschiderea, transparenţa cât şi capacitatea de reacţie”. Iar criticii cer în continuare ca acestea să fie şi aplicate.
Anchete
Corupţie şi conflicte de interese
"Autorităţile sanitare europene sub acuzare", titrează Le Monde, care dezvăluie suspiciunile de conflicte de interese asupra Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM) şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (AESA).
AEM este arătată cu degetul pentru lentoarea cu care a retras de pe piaţă medicamentul Mediator, care ar fi provocat moartea a peste 2000 de persoane în Franţa, în ciuda avertismentelor primite de autoritate în 1998. Experţii AEM sunt de asemenea suspectaţi de conflicte de interese de către mai multe asociaţii de protecţie a consumatorului. Începând cu fostul său director, Thomas Lönngren, care s-a reconvertit în activităţi de consultanţă în beneficiul industriei farmaceutice.
AESA, la rândul său, este învinuită de către Observatorul european al întreprinderilor (Corporate Europe Observatory, CEO): acesta denunţă integritatea procesului de autorizare a cartofului modificat genetic Amflora produs de germanul BASF şi autorizat în Europa începând din 2010. Potrivit CEO, 12 din cei 21 de membri ai grupului de experţi al AESA, care au dat în iunie 2009 un aviz favorabil Amflora-ului, erau atunci în situaţie de conflict de interese:
În anii sau lunile înainte de avizul lor asupra Amflora-ului, cei doisprezece cercetători în cauză au exersat temporar funcţii de consultanţi pentru companii agrochimice sau au fost implicaţi în lucrări ştiinţifice finanţate de industriali care îşi manifestaseră interesul pentru OMG-uri [...] Mai ales opt dintre aceştia au fost asociaţi cu International Life Science Institute (ILSI) [a se vedea articolul de mai sus], o organizaţie internaţională non-profit, fondată în 1978 de către Heinz, Coca-Cola, Pepsi, Procter&Gamble şi Kraft, de cărora li s-au alăturat de atunci alte zeci de companii mondiale din domeniul alimentar, agrochimic sau farmaceutic.
