Unde duce renunţarea la nuclear?

Guvernul a luat această decizie în cursul nopţii de duminică spre luni: Germania va renunţa la energia nucleară cel mai târziu în 2022. În prezent, şapte centrale nucleare din cele 17 rămân închise, iar restul vor fi închise treptat în următorii zece ani, energia urmând să fie produsă din surse alternative pe care Germania încearcă să le dezvolte.

Aproape că este o zi de sărbătoare în presa care militează împotriva energiei nucleare. La Berlin, publicaţia Tageszeitung a făcut pe prima pagină o prezentare a începutului mişcării antinucleare din Germania, noua eroină fiind cancelarul Angela Merkel. Dar lupta nu s-a încheiat, dă asigurări publicaţia:

În urmă cu doar şase luni, după o acţiune în forţă în stilul Merkel, centralele germane urmau să rămână în funcţiune chiar şi după anul 2030. În prezent, jumătate sunt deconectate de la reţea. Spre deosebire de decizia de renunţare la energia nucleară anunţată în 2000 decoaliţia roşu-verde (condusă de Gerhard Schröder), acum nu mai există o opoziţie care să dorească anularea măsurii. Conversia energetică poate intra într-o nouă fază, iar măsura ar putea fi ireversibilă până în 2020. Iar după ce s-a stabilit renunţarea la energia nucleară, trebuie să se renunţe la cărbuni şi este nevoie de un plan pentru reducerea consumului de petrol şi gaze.

La Munchen, Süddeutsche Zeitung încearcă să respingă eventualele critici.

"A venit vremea să considerăm că sfârşitul energiei nucleare este o şansă, nu o pierdere a ceva, nu o otravă pentru industrie sau un bizar cavaler singuratic în mijlocul unei economii internaţionale propulsată de domeniul atomo-electric. Renunţarea la energia nucleară oferă o multitudine de şanse dacă este înţeleasă ca o reconversie, ca o intrare într-o eră a energiei solare care poate fi recompensantă pe plan economic. Dacă lucrurile vor fi abordate corect, Germania va fi avangarda unei transformări energetice pe care fiecare ţară va trebui să o efectueze din cauza limitelor planetei. O transformare energetică ce nu se va limita doar la centralele din Germania, ci la energiile fosile în general".

Planul merită să fie catalogat drept "ambiţios", recunoaşte Frankfurter Allgemeine Zeitung, subliniind însă că adjectivul "ambiţios" nu exclude atitudinea sceptică. Ziarul conservator notează că decizia Germaniei de renunţare la energia nucleară va costa două miliarde de euro pe an. În plus, va trebui să fie găsite noi surse de energie, "sigure şi fiabile".

"Cine nu poate garanta acest lucru acţionează într-un mod cel puţin neglijent oprind centralele", consideră Frankfurter Allgemeine Zeitung, remarcând că sunt multe necunoscute în următorii zece ani şi sunt necesare eforturi pentru restructurarea reţelei energetice germane. Consecinţa: în principal consumatorii vor trebui să regleze factrurile. "Renunţarea la energia nucleară nu este gratuită, toată lumea trebuie să participe", subliniază publicaţia germană.

Publicaţia Die Welt este furioasă că decizia renunţării la energia nucleară a fost luată în grabă, pe fondul emoţiilor stârnite după catastrofa de la Fukushima şi nerespectând promisiunile făcute alegătorilor. Cotidianul berlinez face apel la rezistenţă, în Germania şi în Europa, faţă de această atitudine unilaterală "antidemocratică". "Dacă un stat fondator atât de puternic precum Germania doreşte să angajeze Europa şi lumea pe un nou făgaş energetic, era indispensabil ca acest subiect să fie discutat la nivel european, o procedură pe termen lung. Avem nevoie de timp şi avem la dispoziţie acest timp", subliniază Die Welt. Cotidianul conservator regretă că Angela Merkel a luat această decizie "fără respect faţă de poziţiile altor state membre UE şi fără sensibilitate pentru clivajul între estul şi vestul Europei în problema nucleară".

Conform Die Welt,

Germania a devenit un cavaler singuratic, asumând un rol de avangardă care ţine de postura morală şi care nu poate fi privit decât cu entuziasm dincolo de frontierele germane. Noţiunea de dezvoltare durabilă presupune şi a nu acţiona pe baza presiunilor de moment, înseamnă a nu te grăbi, a şti că renunţarea la energia atomică nu este răspunsul la întrebările complexe privind sursele energetice ale viitorului. Asistăm la naşterea unei alianţe profane între cei care doresc să guverneze cu fermitate şi cei care aspiră la excluderea Parlamentului şi a opiniei publice, sub o presiune ecologică ce ţine de postura morală. Ţara noastră nu poate accepta acest lucru.

Reacţie

Mekel îngroapă Europa energiei

“Cine îşi aminteşte că Europa a fost construită în jurul energiei? Că la origini a fost Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului? Că acest simbol a fost primul suflet al unei puteri în devenire, reunind în aceeaşi promisiune doi dintre cei mai mari beligeranţi ai secolelor trecute?”, întreabă editorialistul Yves Harté în cotidianul din Bordeaux Sud-Vest, după anunţul că Germania urma să-şi închidă centralele nucleare până în 2022.

Era, este adevărat, timpul unei alte utopii. [...] Energia în comun? Acolo era viitorul! Este deci oarecum ironic să vedem Germania rupând brutal cu nuclearul fără nicio consultare. […]

În materie de energie nucleară, liderul mondial este francez. Germania este în întârziere. Angela Merkel a concluzionat că era mai bine să se angajeze într-un alt domeniu şi să exploreze alte pieţe, printre care cea a energiei regenerabile. Acolo, viitorul îi aparţine. Vom uita că, în timp ce aşteaptă, Germania va consuma şi mai mult carbon, va degaja şi mai mult CO2, care, anul trecut, a atins un nou record. Vom uita să spunem că ţara sa va importa mai mult gaz rusesc şi…electricitate nucleară franceză. Dar cine va semnala că această decizie, radicală şi energică, va distruge soclul fondator pe care fusese construită Europa originală, cea care punea în comun energiile de atunci, cărbune şi oţel?