"In timp ce Preşedinţia României acceptă resemnată plecarea medicilor şi a profesorilor într-un stat occidental mai bun, profesioniştii vestici calificaţi emigrează şi ei din cauza crizei economice. Dacă în anii ’50-’60 turcii sau grecii migrau spre Germania, criza economică îi determină acum şi pe germani să emigreze – în Polonia sau... Turcia". Intr-un articol apărut în ultimul număr al Foreign Policy România, Matei Dobrovei demonstrează cu cifre şi exemple concrete că Europa trăieşte în prezent un reflux al mişcărilor migratorii din anii 50-60. Astfel, "mii de est-germani trec acum graniţa în vestul Poloniei în căutarea unui salariu. Oficial, peste 2.500 de nemţi lucrează în call-center-uri, în construcţii şi în alte domenii primprejurul oraşului Szczecin, dar cifrele vehiculate neoficial sunt mult mai mari". Pe de altă parte, "tinerii turco-germani educaţi părăsesc pământul unde s-au născut pentru a se întoarce în ţara de origine a părinţilor", iar grecii, portughezii şi irlandezii "stau acum la cozi pentru a emigra".
Citeşte articolul integral pe site-l Adevărul...
Văzut din România
Trăiască fuga de creiere
"Când însuşi şeful statului face apologia emigrării, falimentul naţional este oficializat de la cel mai înalt nivel", scrie Jurnalul naţional, cu privire la recentele declaraţii ale preşedintelui român Traian Băsescu. Acesta din urmă lăudase "curajul" românilor care au părăsit ţara şi care au avut bunul gust de a contribui la imbogăţirea acesteia prin banii care i-au trimis acasă, nefiind în acelaşi timp o povară pentru protecţia socială. Ce mai contează faptul că România "riscă să rămână fără medici, că pacienţii sunt abandonaţi şi că creierele părăsesc ţara", ironizează cotidianul. Fuga de creiere nu este un aspect care priveşte doar România: în momentul în care şomajul este din nou în creştere cam peste tot în Europa, Lidové noviny explică faptul că în anumite ţări, ca Germania şi Marea Britanie, specialiştii în găsirea de specialişti se adresează din ce în ce mai mult spre străinătate pentru a găsi profiluri corespunzând posturilor strategice, ca inginerii, informaticienii, bucătarii sau doctorii.