Alegeți o limbă
În Balcani, se consideră că "Sprijinul Greciei este o mare uşurare", aşa cum remarcă Die Presse, după acordul ţărilor din zona euro asupra unui plan de salvare a finanţelor publice greceşti. Grecia controlează într-adevăr o mare parte a pieţelor lor financiare, a explicat cotidianul vienez : în Bulgaria 30% din bănci aparţin companiilor de credit greceşti, în Albania 50% din sectorul financiar este controlat de bănci greceşti. Grecia a fost multă vreme un model şi un motor de creştere pentru Balcani. Grecii au investit mai multe miliarde de euro în statele din regiune, în timp ce 17 000 de bulgari lucrează pentru întreprinderi greceşti în ţara lor, mai mult de 100 000 de locuri de muncă în Bulgaria depind de investiţiile greceşti. Exporturile bulgare sunt de asemenea ameninţate, deoarece Grecia este al patrulea cel mai mare cumpărător de produse din Bulgaria. "Criza grecească ar trebui să aibă şi consecinţe foarte grave pentru lucrătorii sezonieri", adaugă Die Presse. Numai în Bulgaria, numărul lor este estimat la 150 000 de persoane, 650 000 în Albania. "Familii întregi depind de salariile acestor chelneri, menajere şi secerători din Balcani muncind în Grecia", se îngrijorează ziarul.
"Criza grecească va ridica noi bariere şi va preveni aderarea unor ţări la zona euro ? Statele din Europa Centrală care s-au comportat responsabil şi care îndeplinesc criteriile de aderare la euro, vor fi refuzate din cauza Greciei ? Şi, astfel grecii ar fi salvaţi, recompensaţi pentru iresponsabilitatea lor, în timp ce estonieni şi bulgarii sunt pedepsiţi atunci când au fost responsabili ?" se întreabă săptămânalul românesc Dilema Veche, pentru care printre daunele colaterale cauzate de criza grecească, se numără probabila amânare a aderării Estoniei şi Bulgariei - dar şi a României - la zona euro, chiar dacă aceste ţări au avut un comportament relativ virtuos.
Virtutea presupusă a Bulgariei a fost subminată de revelaţiile recente asupra deficitului bulgăresc : pentru euobserver.com, guvernul bulgar a anunţat că a descoperit "anexe şi contracte ascunse" moştenite de la executivul precedent, care au săltat datoria publică din 2009 de la cei 1,9% estimaţi la 3,7% din PIB, peste deci cei 3% necesari pentru membrii zonei euro şi ţările candidate. De la "elev bun", promis grupului de vârf al candidaţilor pentru aderarea la zona euro, Bulgaria se regăseşte astfel în uitare. "Pe 11 aprilie", continuă site-ul pan-european cu sediul la Bruxelles, "ministrul de finanţe a spus că revelaţiile vor amâna ambiţiile ţării faţă de euro, dar nu înseamnă sfârşitul acestora".
Văzut din Grecia
Seria pare a fi încheiată
În orice caz, astfel speră majoritatea presei naţionale elene. Au trebuit mai multe luni de mare panică şi temeri pe pieţele în jurul datoriei greceşti pentru "a împinge Europa să dezvolte o armă", aşa cum subliniazăcotidianul de centru-stânga Ta Nea. "Puşca este acum pe masă şi încărcată şi o putem folosi în orice moment", spune ziarul, referindu-se la mecanismul de ajutor pentru Grecia. Pe 11 aprilie, ţările membre ale zonei euro (Eurogrup) au ajuns la un acord asupra sumei împrumutului pentru Grecia. O ocazie pentru Ta Nea de a-şi face pagina întâi pe "verdictul zis 45" şi explică faptul că "mecanismul ajutorului este rezultatul colaborării între UE şi FMI. Membrii Eurogrup vor face un împrumut de 30 miliarde de euro şi FMI-ul de 15 miliarde pentru anul 2010 la un procent de 5 %". "Era timpul ca Europa să-şi revină", subliniază To Ethnos, care avansează că implicarea FMI-ului va creşte şi "va merge până la 50 de miliarde de euro". O informaţie care se află pe prima pagină a ziarului Eleftherotypia. Acest alt ziar de stânga vorbeşte de "aer proaspăt pentru Grecia", dar subliniază că "dincolo de testul pieţelor acesta rămâne un test pentru ţară". Planul de austeritate al guvernului creează o frământare socială semnificativă. În 22 aprilie anul viitor, sindicatul funcţionarilor a lansat un apel la grevă, "în aşteptarea deciziei sindicatelor sectorului privat", conchide Eleftherotypia.
