Alegeți o limbă
Gata cu ieşirea săptămânală şi în solitar la supermarket. În Germania, gurmandul adept al produselor biologice goleşte din ce în ce mai puţin rafturile marilor suprafeţe în profitul cooperativelor alimentare, cunoscute de asemenea sub numele de "grupări de cumpărare solidare". Consumatorii se asociază pentru a-şi efectua cumpărăturile de fructe şi legume. Deoarece cooperativele sunt în măsură să cumpere produse alimentare provenite din agricultura ecologică în cantităţi mai mari, agricultorii şi revânzătorii de produse alimentare, cum ar fi întreprinderile Bioland sau Rapunzel, sunt dispuse să-şi reducă preţurile. Rezultatul : membrii cooperativelor fac economii şi se obişnuiesc să consume "altfel".
Distribuţie la domiciliu
Organizarea cooperativelor alimentare se bazează pe bunăvoinţa membrilor săi. Astfel, Daniela, studentă în antropologie la Münster, îşi asumă partea ei de muncă : ea recepţionează primirea produselor în apartamentul său. Mai apoi, repartizează produsele pentru membrii care vor trece pe la ea pentru a-şi recupera comenzile. Cooperativa din Münster şi-a dezvoltat chiar propriul sistem de comandă prin Internet. Pe situl său putem nu doar să ne umplem coşurile dar şi să comparăm facturile.
Fiecare membru trebuie să înceapă prin vărsarea unei prime cotizaţii, iar mai apoi poate comanda cât vrea. Fiecare îşi prelevează costurile din contul propriu, însă nu există nici un control. Sistemul cooperativelor alimentare se bazează pe încrederea reciprocă între membri. De altfel pentru a intra în grup, trebuie nu doar să te prezinţi personal celorlalţi membri, dar şi să fi dispus să participi cât mai des cu putinţă la sedinţe şi să arăţi un adevărat interes pentru proiect.
Pentru toate bugetele
Ce găsim în coşul bio al Danielei în această lună de septembrie? Varză creaţă, ciuperci şi fenicul, dar şi mure şi covrigi bio... Inutil să cauţi ananas, nu îl veţi găsi chiar dacă suntem la ora "biomania", şi simpla aplicare a unei etichete bio poate să justifice exportul de kiwi sud-africane în Europa. Pentru cooperativele alimentare din contră, cultura produselor alimentare trebuie să respecte resursele naturale şi să protejeze natura şi mediul. Ce se găseşte în farfuriile membrilor unei grupări de cumpărare solidare trebuie să fi fost cultivat fără produse toxice şi conform unor criterii ecologice.
Sindicatul federal al cooperativelor alimentare (mai cunoscut în Germania sub numele de Foodcoop Bundes AG) se luptă, în tot cazul, pentru ca produsele fără pesticide să fie disponibile chiar în afara stocurilor cooperativelor. Acesta este motivul pentru care acesta ajută cosumatorii obişnuiţi să-şi schimbe obiceiurile de consum. Calul său de bătaie? Abandonul ambalajelor, reducerea transportului produselor alimentare şi alegerea în prioritate a produselor regionale şi de sezon. Până la urmă, putem trăi şi fără portocalele din Spania sau ananasul importat din Brazilia.
Mult mai bogaţi în timp decât în bani
În anii 70, pionierii mişcării cooperativelor alimentare au început a-şi concretiza visul de a aduce alimentele bio la uşa tuturor, la un preţ rezonabil. Ideea s-a răspândit rapid de-a lungul întregii Europe. Totuşi, dacă noile cooperative se multiplică în Germania şi Anglia, ele rămân o excepţie în Franţa, unde acestea nu reprezintă încă o alternativă la oferta reţelelor de supermarketuri. Dimpotrivă, vedem din ce în ce mai frecvent consumatorii din zonele rurale cumpărând direct de la agricultori. Într-un fel sau altul, conceptul este identic : produsele biologice sunt mai bune pentru sănătate şi mediu, şi mai ieftine dacă le cumpărăm direct de la producători.
Purtătorul de cuvânt al sindicatului federal, Tom Albrecht, declara că cooperativele alimentare reunesc mai degrabă oameni "mai bogaţi în timp decât în bani". Cei care câştigă mai mult şi sunt interesaţi de produsele bio cumpără în general din magazinele bio. "Cooperativele alimentare reprezintă varianta cea mai ecologică", sublinează Tom Albtrecht, deoarece ele sunt singurele care pot satisface precis cererea membrilor săi.
Cu cât aprovizionarea este mai mult asigurată de către producătorii locali, cu atât cheltuielile de transport scad. Astfel, agricultorul ori vânzătorul en-gros care lucrează cu cooperativa, livrează în general produsele sale într-un singur loc, accesibil tuturor membrilor. Magazinele bio, ele, sunt constrânse de a genera beneficii şi de a propune de asemenea în raioanele lor, alimente care se vând mai puţin bine.
Lukas Ley Lilian Maria Pithan
