După Katarina Sobova, studentă slovacă în relaţii internaţionale la Universitatea Charles din Praga, este destul de comic pentru un slovac să audă un ceh spunând "eu merg la munte", sau pronunţând , la fiecare două fraze, cuvântul "vole” ( mizerabil).
Dar pe de altă parte este trist să constatăm că de la dispariţia federaţiei, cehii au încetat de a se mai interesa de naţiunea lor geamănă. Astăzi încă, o mare parte dintre aceştia consideră Slovacia drept un mic frate retardat. După ultimul recensământ, 193 000 slovaci trăiesc în Republica Cehă, ceea ce face din aceştia, de departe, cea mai mare minoritate străină din ţară. Pe de altă parte, cehii nu reprezintă în Slovacia decât a treia poziţie, după unguri şi romi.
Şi contrar minorităţii slovace prezente în Republica Cehă, numărul lor este în scădere. În timp ce majoritatea cehilor care trăiesc în Slovacia continuă să utilizeze limba lor maternă, chiar dacă s-au instalat acolo de mai mulţi ani, mulţi dintre slovacii care locuiesc în Republica Cehă stăpânesc perfect limba proprie a ţării, inclusiv pronunţarea imposibilei litere ‘ř‘.
Cehoslovacia, în calitate de stat, face astăzi parte din istorie. Dar ideea de Cehoslovacie, văzută ca un teritoriu conturat în centrul Europei, cu o puternică reţea de legături culturale, familiare şi economice, este încă foarte vie.
Slovacia este foarte sigură de ea pe plan economic
În ziarele epocii, de acum 17 ani, informaţiile asupra relaţiilor ceho – slovace aveau un conţinut şi un ton net dramatic. În cursul verii lui 1992 federaţia a dispărut. În dimineaţa lui 17 iulie, în faţa clădirii Consiliului Naţional (Parlamentul) Slovac, s-a adunat o mulţime de câteva sute de persoane, arborând drapele slovace şi banderole pe care era scis ”Trăiască Slovacia! Trăiască Meciar!” (Vladimir, fost prim ministru slovac).
"Sub guvernarea lui Meciar, am pierdut cinci ani. Ne-am bătut pentru a păstra regimul democratic liberal. Apoi a venit schimbarea.", afirmă directorul Institutului pentru Afaceri publice, Grigorij Meseynikov. Reformele angajate de către guvernul vechiului prim ministru, Mikulas Dzurinda, au permis obţinerea unei puternice creşteri economice, de care a profitat în principal partea superioară a clasei de mijloc.
Cu uzine datând de pe vremea comunismului şi a industrializării Slovaciei, ne găsim de acum într-o nouă formă de capitalism modern, cu centre de afaceri, centre comerciale, parcuri acvatice şi noi zone industriale.
Noua capitală Bratislava este simbolul acestei noi încrederi în sine pe care a dobândit-o Slovacia la nivel economic. În spatele centrului istoric renovat se înalţă zgârie nori. Cei care îşi amintesc de Bratislava epocii comuniste, de acel sumbru oraş de provincie, nu pot fi decât surprinşi.
Republica Cehă, mult îmbogăţită cultural
Economistul Pavol Karasz, membru al Academiei slovace de ştiinţe, a fost cândva unul dintre opozanţii divizării pieţei cehoslovace, datorită celor cincisprezece milioane de consumatori ai săi. Astăzi acesta susţine că aceasta a fost profitabilă pentru ambele ţări. "Războaiele sterile şi nesănătoase pentru a afla cine, cehii ori slovacii, trebuie să îşi bage mai adânc mâna buzunar, au încetat. Instaurarea unor relaţii integral transparente este avantajoasă ambelor economii. Iar introducerea euro-ului în Slovacia a întărit încrederea în sine a locuitorilor săi. În sfârşit, am reuşit o dată, într-un domeniu, să trecem înaintea Cehilor."
În timp ce actualitatea slovacă îi lasă adesea indiferenţi pe cehi, slovacii rămân foarte atenţi la ceea ce se întâmplă la vecinii lor. În Slovacia, toate staţiile de auto-servire vând ziare cehe, cinematografele proiectează filme sub-titrate în cehă, programele de televiziune cehe sunt privite la scară largă iar principalul jurnal televizat propune zilnic câteva flash-uri informative consacrate exclusiv Republicii Cehe.
Nu este prin urmare uimitor că există un număr mult mai mare de tineri slovaci care înţeleg ceha decât invers. Pentru cehi, câteva cuvinte slovace fără raport cu echivalentul ceh constituie o barieră lingvistică de netrecut.
"Cultura cehă rămâne mai puternică, afirmă sociologul Grigorij Meseynikov. De fapt, Republica Cehă va reprezenta pentru totdeauna , pentru o mare parte a slovacilor, o referinţă". Economistul Pavol Karasz merge încă mai departe în afirmaţiile sale. "În comparaţie cu Republica Cehă, Slovacia este din punct de vedere intelectual mai puţin productivă. Îi lipseşte o cultură a dezbaterii, a confruntării ideilor, îi lipseşte un teritoriu ştiinţific". Acesta afirmă că este preocupat de fuga creierelor slovace către universităţile cehe.
Acestea fiind zise, la 17 ani după divizarea lor, este dificil de a spune dacă Cehoslovacia este moartă cu adevărat. Acest nume, neobişnuit de lung şi complicat, este profund înrădăcinat în limbile a numeroase ţări.
În felul acesta noi am putut afla, pe străzile Stockholmului, cu ocazia transmiterii frâielor Preşedinţiei UE Suediei, că aproape jumătate din persoanele interogate, asociau termenul Cehoslovacia cu Entropa, instalaţia controversată oferită de preşedinţia Cehă a Uniunii şi de acţiunea guvernului fostului prim ministru, Mirek Topolanek.