Alegeți o limbă
Pe 1 octombrie, ministrul justiţiei Indrek Teder, a declarat în faţa Parlamentului că Estonia este prea etnocentrică şi că ar fi bine să se regândească principiile şi filosofia statului eston. El a spus că trebuie trecut treptat la o gândire mai cetăţeană [În Estonia, se face o diferenţă între autohtoni şi non-estoni].
După revoltele din aprilie 2007 [ciocniri între poliţie şi membrii minorităţii ruse după deplasarea Soldatului de Bronz, o statuie în onoarea forţelor sovietice victorioase asupra nazismului], statul estonian a încercat activ să integreze tânăra generaţie de non-estoni în societate. Dar când opinia publică s-a potolit, alte subiecte mai calde au înlocuit preocuparea pentru coeziunea socială. În afară de câteva legi sau propuneri în acest sens, problema integrării a fost discutată la nivelul ministerului Populaţiei [dizolvat în această vară], fără a provoca o dezbatere mai largă în societate.
Propunerile făcute guvernului de către ministrul de Justiţie trebuie deci aplaudate, deoarece au permis revigorarea dezbaterii asupra subiectului naţional în Estonia. Cu aceste propuneri, cancelarul Teder vehiculează o gândire cosmopolită care nu a găsit mulţi susţinători în Estonia de astăzi. Este mult mai corect politic de a vorbi de Statul-naţiune şi de seva sentimentului estonian decât de a privi pericolele venite din principiile unui stat etnocentric.
Problema naţională trebuie gerată matur
În Europa, conceptul statului-naţiune este privit foarte diferit. Vechile ţări europene, în general, pun înainte idea că orice persoană locuind în ţară şi vorbind limba trebuie să fie considerată ca un membru întreg al societăţii. Prin istoria lor, noii veniţi, statele din Europa de Est, sunt mult mai etnocentrici, pentru că de peste 50 de ani, nu au putut participa la procesul de dispariţie al frontierelor în Europa şi că aceste lucruri sunt ceva foarte nou.
A putea gera problema naţională ca un stat ce vorbeşte de cetăţeni mai degrabă decât de naţionali este semnul unei societăţi mature. Progresul spre o societate mai coerentă şi "centrată pe cetăţean", aşa cum a propus ministrul de Justiţie al Estoniei este probabil inevitabil, întrucât nu este posibil să se menţină în secolul XXI aceeaşi reflecţie cu privire la problema naţională ca în secolul XIX . Singura întrebare este dacă acest procedeu va fi pilotat la nivel de stat unde se va exprima din nou prin noi "excese" necontrolate [ale societăţii], cum a fost cazul în 2007. Este clar că va fi mai înţelept să se înceapă procesul în timp ce statul este încă în măsură să menţină un control, mai degrabă decât să rămână pasiv şi să rişte să-l piardă.
OPINIE
O nouă cetăţenie pentru a integra imigrarea
Globalizarea fenomenului de migraţie "afectează trăitul împreună, adică definiţia însăşi a cetăţeniei", a spus Caterina de Wenden, de la Centrul de studii şi cercetări internaţionale din Paris. Iar statele europene, "spre deosebire de Statele Unite, Canada sau Australia, care au redefinit cetăţenia lor în anii 1960, experimentează multiculturalismul doar de curând", spune cercetătoarea într-un interviu publicat în "Le Monde".
Fiind mult timp o zonă de plecare, Europa are "probleme pentru a se accepta ca un continent de imigraţie" sau de populare. Fiindcă imigranţii devin constituente ale populaţiei în ţările europene, este urgent, după Catherine de Wenden, ca acestea din urmă să stabilească statutul de migrant. "Ţările nu câştigă decât dacă migranţii au un statut, dacă plătesc impozite pe salarii, consumă, trimit bani rudelor lor". În plus, ar trebui, spune ea, introdus un drept universal de mobilitate întrucât mulţi migranţi - cum ar fi lucrătorii bogaţi şi calificaţi - aspiră să facă din mobilitate un mod de viaţă. "Marele pierzător al acestei mobilităţi este Statul, în încercarea sa de a-şi impune suveranitatea asupra controlului la frontiere, şi definirea identităţii naţionale", observă cercetătoarea. Într-adevăr, principiul mobilităţii se loveşte din nou de rezistenţa guvernelor care continuă să caute securizarea imigraţiei. "Se criminalizează migraţia, în loc de a beneficia din ea social şi economic", spune Catherine Wendel.
