Criza din Ucraina şi tendinţa Rusiei de a utiliza gazul natural ca armă politică au creat o breşă fără precedent între fostele state comuniste, notează România liberă: “Dacă ţările din prima linie, Polonia, România şi ţările baltice, au avut atitudini ferme faţă de anexarea Crimeii şi faţă de ofensiva Gazprom, în alte state, precum Ungaria, lucrurile sunt diferite. “Premierul Viktor Orban a făcut o întoarcere la 180 de grade, devenind, din adversar al Rusiei, un susţinător ‘pragmatic’ al Moscovei, altele, precum Cehia, au ales o poziţie ambivalentă, care să mulţumească şi Bruxelles-ul, şi Moscova, iar altele, precum Bulgaria, au devenit suporteri entuziaşti ai Rusiei lui Vladimir Putin.”
Divizarea Europei este calificată drept “surprinzătoare” de cotidianul bucureştean, dat fiind că
experienţa comunistă şi dominaţia sovietică din trecut ar fi trebuit să constituie baza pentru o poziţie comună faţă de agresiunea rusă în Ucraina şi faţă de maniera în care Rusia foloseşte arma energetică împotriva Europei.