Cu siguranţă că italianul Giovanni Maria Farina, creatorul primei "Eau de Cologne" (Apă de colonie), se răsuceşte în mormânt. Renumele său a fost cu mult depăşit de creaţia sa, parfumul care poartă numele oraşului în care acesta a ales să facă avere în 1703. Furată de mii de ori, bine făcută dar falsificată, faimoasa “apă de Cologne" a devenit un produs generic, desemnând nici mai mult nici mai puţin un parfum uşor (conţinând puţine esenţe) pe care doar bunicile noastre, o spune toată lumea, îl mai utilizează.
"Acum, oamenii nu mai fac nici o legătură între apă şi oraş", e de părere actualul director general al Casei Farina, Johann Maria Farina. Confuzia generată de zecile de contrafaceri a afectat produsul original şi asta în ciuda unor procese care au durat decenii. Köln s-a înecat în flacoanele sale de apă. Astăzi, catedrala ridicată la doi paşi de parfumerie, este produsul principal despre care oraşul german şi specialiştii săi în turism, comunică în interiorul ţării şi în afara frontierelor acesteia.
Atracţii turistice
Situl istoric cel mai vizitat din Germania, atrage şase milioane de vizitatori pe an (din care aproape 65% germani). Cifră de nedepăşit. Pentru a-şi îmbunătăţi oferta turistică, Köln a optat pentru o strategie transfrontalieră (în special un parteneriat cu Amsterdam şi Bruxelles, foarte bine unite de căile ferate) şi şi-a unit forţele cu alte mari oraşe ale ţării, în special cu Hamburgul sau cu Frankfurtul, cu care Cologne îşi dispută în mod regulat locul al treilea al clasamentului naţional. În afara catedralei sale, Köln are alte două puncte tari, confirmă Claudia Neumann, responsabilă de relaţii publice la Kohn Tourismus. Afacerile, care atrag 70% din persoanele care dorm o noapte la hotel şi aproximativ 40 de târguri de afaceri organizate în fiecare an, îi sporesc reputaţia de oraş deschis, relaxat şi multicultural.
Acest "caracter" a fost şlefuit încă din perioada evului mediu, oraşul aflându-se la o răscruce de drumuri comerciale ale Europei şi fiind plasat în mod ideal pe Rin. "În secolul al 18-lea, Köln nu era sub stăpânirea imperiului şi nu era subordonat nici unui stat, prin urmare constituia o foarte atractivă placă turnantă comercială pentru toţi antreprenorii", estimează urmaşul lui Farina. "Acesta e motivul pentru care Köln nu este un oraş german clasic. Oraşul a fost întotdeauna orientat către internaţional".
Oamenii de aici sunt mai mult italieni decât germani
Rezultatul, 184 de naţionalităţi coabitează într-un oraş tânăr (al doilea centru universitar din Germania, găzduind 60 000 de studenţi), 20% din populaţia sa este de origine străină. Victor Vogt este responsabil pentru mediul de afaceri la Camera Internaţională de Comerţ şi Industrie din Köln. "Oamenii de aici sunt un pic mai mult italieni decât germani", a spus acesta într-un discurs bine întocmit. Vogt a spus că oraşul Köln "se îndepărtează un pic de clişeul conform căruia germanii sunt drepţi şi eficienţi. Aici oamenii nu sunt aşa, iar străinii care sosesc în timpul carnavalului de exemplu, atunci când toată lumea este în sărbătoare, îşi pierd foarte repede ideile preconcepute. Poate că pentru comerţ acest lucru nu înseamnă întotdeauna cea mai bună imagine".
Seducerea multinaţionalelor
"Köln resimte efectele recesiunii mondiale deoarece PIB-ul său se bazează într-o proporţie care depăşeşte 50%, pe exporturi. Dar intreprinderile din sectorul serviciilor (asigurări, media, IT...) ne ajută să menţinem echilibrul". Focus asupra SUA: după ce am creat legături cu oraşe înfrăţite în China şi în India, "dezvoltăm o nouă strategie pentru a prezenta oraşul drept un loc de afaceri, mai ales în Europa şi pe coasta Atlanticului, continuă Victor Vogt. Bineînţeles, Köln singur nu poate face concurenţei Londrei sau Parisului. Pentru a fi competitivi, trebuie să ne unim forţele cu oraşele vecine Dusseldorf şi Bonn. În regiunea noastră, s-au instalat deja câţiva actori mondiali : multinaţionale precum Sony, Toys'Us, Barilla sau Microsoft".
Fie că este vorba de sectorul industriei chimice care este cel mai mare angajator, de construcţia de automobile care trece prin mari dificultăţi, de ingineria mecanică sau electronică, de radiourile şi televiziunile care fac din Köln capitala germană a mass mediei ... strategia Köln nu este de a se vinde "drept o destinaţie comercială ieftină". "Noi căutăm să atragem sedii sociale. Aceasta se realizează în principal prin intermediul arhitecturii. Pe malurile Rinului, macaralele stau lângă monştri din oţel şi beton, încă în construcţie. Foarte curând, aici vor fi frumoase birouri, cu vederea spre fluviu".
Alegere de prima mână. Aceasta este şi strategia aleasă de Casa Farina pentru a supravieţui : "Luxul, este o nişă, afirmă Johann Maria Farina. Este adevărat, parfumul nostru nu este accesibil oricui...".
Jane Mery