Știri Europeanul săptămânii

Ahmet Davutoglu, la intersecţia a două lumi

Poate să reconcilieze Turcia orientarea sa europeană cu activismul din lumea musulmană? Răspunsul depinde în mare parte de un singur om: ministrul Afacerilor Externe, un universitar neo-otoman a cărei influenţă nu încetează să crească.

Publicat pe 14 mai 2010 la 13:37
Intelectual influent, ministrul turc al Afacerilor Externe trebuie să demonstreze că deschiderea ţării sale spre lumea musulmană este compatibilă cu orientarea sa europeană.

Procentajul de turci dornici să adere la Uniunea Europeană este în scădere. In acest context a ajuns ministru al Afacerilor Externe un om discret: Ahmet Davutoglu, un profesor universitar de 50 de ani devenit diplomat şi consilier în politică externă al Primului ministru Recep Tayyip Erdogan.

La rândul său fost ministru de externe al României, Adrian Cioroianu realizează pentru cotidianul Adevărul un portret al acestui om extraordinar, cu titlul "Omul care vede în Turcia un nou imperiu".

"Profesorul Davutoglu era deja considerat omul din spatele deciziilor de politică externă ale premierului turc", scrie Adevărul. "Una dintre cărţile sale, Stratejik Derinlik (Profunzimea strategică), din 2001, netradusă în engleză dar foarte populară printre militarii, politicienii şi universitarii turci - îi crescuse considerabil cota. Ideea de bază a analizei era respectul lui Davutoglu faţă de trecutul imperial al ţării sale. Fără a reclama în mod deschis o revanşă, el demonstra că acest trecut nu este o povară pentru Turcia - ci un mare avantaj în vederea profilării mai accentuate a importanţei sale regionale şi globale.

Concepţia geopolitică a lui Davutoglu - pe care el o numeşte „încredere în sine a naţiunii”, iar alţii neo-otomanism - pleacă mai curând din revolta intelectualului devenit strateg faţă de ceea ce el crede a fi regresul importanţei ţării sale de-a lungul secolului XX. Turcia - spune Davutoglu - a fost descrisă doar în mod clişeizat ca fiind „un stat cu muşchi puternici, stomac deranjat, inimă fragilă şi creier mediocru”. În viziunea sa, Turcia trebuie să profite de sfârşitul Războiului Rece şi de finalul adversităţii Est-Vest, de profilul său cultural-politic - ca stat musulman laic şi democratic - şi, mai ales, de poziţia sa geostrategică unică - punte între lumea occidentală şi cea islamică, dar şi nod de reţea pe drumul hidrocarburilor spre Europa".

Citeşte articolul în întregime aici...

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!