Alegeți o limbă
Angela Merkel are un dar de a semăna panică. Anul trecut, cancelarul german a contribuit în mare măsură, prin ezitările ei, la transformarea crizei greceşti într-o criză sistemică a zonei euro, fiindcă pieţele începuseră să se îndoiască de voinţa ei de a salva moneda unică. De data aceasta, ea a transformat catastrofa nucleară japoneză, o criză locală, gravă, dar locală, într-o criză globală a energiei nucleare decizând luni, fără să consulte pe nimeni, să suspende aplicarea legii, votată anul trecut, care prelungea activitatea parcului energetic nuclear german dincolo de 2020, să oprească şapte reactoare (din 17) şi să iniţieze o campanie de verificare a securităţii centralelor. Ea a declanşat imediat un tsunami în Europa, energia nucleară fiind acum ţinta tuturor suspiciunilor, ceea ce îi pune toţi partenerii în situaţii jenante.
Trebuie spus că reacţia cancelarului este uimitoare : accidentul japonez nu s-a întâmplat din cauza securităţii deficiente ale instalaţiei, ca la Cernobîl, ci din cauza unuia dintre cele mai violente cutremure din istorie (9 grade pe scara Richter, care are 9 grade) urmat de un tsunami. Iar la ultimele noutăţi activităţile seismice din Germania (şi Europa) sunt foarte limitate, ca să nu mai vorbim de riscul unui tsunami în Marea Baltică... Ceea ce nu înseamnă că dezbaterea asupra nuclearului nu trebuie să aibă loc, în special în Franţa, unde această energie a fost impusă fără nicio dezbatere democratică şi unde nu este plătită de utilizatori la preţul corect (costul deşeurilor nu este inclus în preţ), ci că trebuie făcută cu cap.
Ieşirea din nuclear va lua timp, trebuie făcută în chip ordonat şi asigurându-se că există alternative energetice, ceea ce încă nu este cazul. Cancelarul, conştient că a gafat, a dat înapoi explicând în faţa Bundestag-ului că nu a fost vorba de a închide imediat centralele germane : "Nu ne putem lipsi încă" de energia nucleară...
Trebuie de asemenea să ne amintim, pentru a aprecia ironia situaţiei, că Merkel este unul dintre şefii de guvern europeni care a luptat din greu împotriva normelor de mediu prea stricte în industrie, mai ales în industria auto. Ea este încă îmbufnată faţă de José Manuel Durao Barroso, preşedintele Comisiei Europene, promovatorul pachetului "climat". Este adevărat că încălzirea globală nu-şi va produce efectele decât după următoarele alegeri...
Angela Merkel demonstrează încă odată că ea guvernează după cum bate vântul opiniei publice germane. Iată ce este cu adevărat liniştitor pentru viitor.
Din Praga
Reacţii prea emotive
Capacitatea Uniunii Europene de a interveni în domeniul nuclear este surprinzătoare şi constrastează cu incapacitatea sa de a interveni asupra crizei economice şi a situaţiei din Libia,remarcă Jan Machack în Respekt. Editorialistul nu are încredere în decizia germană de a închide imediat, pentru trei luni, anumite centrale atomice. "Ce se poate întâmpla în Europa în trei luni?", se întreabă Machack. "Căderea unui meteorit? Sau sunt situate oare centralele germane într-o zonă seismică?" Dacă, estimă acesta, "experienţa japoneză este esenţială pentru Turcia, de exemplu, care se află la rândul ei într-o zonă seismică", şi care se gândeşte să construiască o centrală nucleară, mobilizarea politicienilor germani şi austrieci este excesiv de emotivă. "Emoţiile puternice şi frica de nuclear sunt de înţeles, peste tot în lume, însă politicienii ar trebui să cugete raţional şi să dea dovadă de determinare atunci când este necesar", adaugă Machack, care sugerează mai degrabă o verificare a securităţii instalaţiilor nucleare în timp ce ele sunt în funcţiune.
