Ar fi timpul să ieşim din menghina istoriei


UE şi NATO, cele două repere principale ale Europei Centrale, ar putea să dispară într-o zi. De aceea, este timpul să ne vindecăm de rănile războaielor din secolul XX şi să ne facem un loc într-un nou spaţiu geopolitic, între Germania şi Rusia, scrie Lidové noviny.

Publicat pe 8 decembrie 2010 la 15:33

Chiar dacă acest lucru poate părea astăzi destul de puţin probabil, este posibil ca într-o bună zi Uniunea Europeană să dispară. Criza cu care se confruntă astăzi este într-adevăr cea mai gravă de la începuturile ei până acum. Climatul economic nu a fost niciodată atât de tensionat din 1970 încoace. Iar perspectivele nu au fost atât de pesimiste de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Dacă tendinţele de hărţuire din toate părţile la care asistăm în prezent nu vin de la Praga, sunt totuşi puternic sprijinite în capitala cehă. Şi devin din ce în ce mai importante pe măsură ce coeziunea Uniunii Europene se destramă. Dispariţia euro-ului, care a devenit aproape o glumă în Republica Cehă, ar însemna pur şi simplu sfârşitul UE, sau cel puţin a celei pe care o cunoaştem astăzi.

La această situaţie se adaugă faptul că SUA îşi pierde statutul de superputere globală. Acestea nu mai au nici puterea, nici dorinţa de a menţine o mână protectoare asupra Europei. Ca şi Uniunea Europeană, NATO părea că va exista pentru întotdeauna. Dar nu este, probabil, decât o plăsmuire a imaginaţiei.

E vremea încheierii conturilor

În momentul în care, cu dispariţia UE şi NATO, vor dispărea cele mai mari repere ale noastre, Europa Centrală va constitui din nou un spaţiu geopolitic prins în cleşte între Germania şi Rusia. Dar Europa Centrală încă nu şi-a încheiat conturile cu trecutul şi continuă să rumege nedreptăţile şi scuzele pentru crimele la care a asistat. De fapt ea încă nu a fost capabilă să depăşească traumatismele legate de Al Doilea (şi, probabil, şi de Primul) Război Mondial.

Newsletter în limba română

Ajunge să aruncăm o privire spre Munţii Giganţi [cei mai înalţi munţi din Munţii Sudeţi, la graniţa dintre Cehia şi Polonia], unde i-am văzut recent defilând în vizite oficiale pe preşedinţii rus Dmitri Medvedev şi german Christian Wulff. Vizita lui Medvedev a avut drept principal motiv comemorarea tragediei de la Katyn, unde zeci de mii de ofiţeri polonezi au fost ucişi în 1940. Cu acest prilej, Parlamentul rus şi-a cerut scuze şi noi materiale de arhivă despre soldaţii morţi şi ucigaşii lor au fost înmânate Poloniei.

Preşedintele german a vizitat capitala Poloniei, unde s-a recules în faţa memorialului ghetoului evreiesc din Varşovia, la exact 40 de ani după gestul istoric al cancelarului Willy Brandt, care se îngenunchease în acelaşi loc. Gestul celui din urmă a simbolizat o reînviere a relaţiilor îngheţate dintre Republica Federală a Germaniei şi Polonia comunistă.

La rândul lor, premierul polonez Donald Tusk şi cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit pe 6 decembrie. Ei au decis să încredinţeze miniştrilor lor de externe sarcina de a pregăti o declaraţie germano-poloneză, după modelul declaraţiei germano-cehă elaborată acum mai mult de zece ani [privind germanii din Sudeţi]. Cel din urmă, dând o bază pentru gestionarea oricărei crize susceptibile să apară între Praga şi Berlin din opinii divergente asupra trecutului, a fost un veritabil amortizor.

Un plan pentru a face faţă dispariţiei UE şi NATO

Faptul că această "gestionare a trecutului" este acum posibilă şi că are loc tocmai acum, când ne aflăm sub protecţia UE, este desigur un lucru foarte bun. Întrucât doar prin depăşirea definitivă a traumatismelor legate de crimele celui de-Al Doilea Război Mondial (un război care a început pentru cehi cu Acordul de la München din 1938), vom putea crea un climat care să ne permită să supravieţuim crizelor cu care se poate confrunta UE.

Un consilier financiar slovac a declarat recent că Slovacia ar trebui să adopte un plan pentru a face faţă eventualităţii unui colaps al zonei euro şi unei întoarceri la coroana slovacă. Europa Centrală, de asemenea, ar trebui să aibă la îndemână un plan pentru a face faţă dispariţiei celor două mari repere ale lumii de astăzi (UE şi NATO).

Prima acţiune care ar trebui să fie făcută este de a soluţiona litigiile între noi. Începând prin a comemora împreună, şi nu fiecare în colţul său, războaiele şi celelalte evenimente tragice care ne-au marcat istoria. Nu vom putea considera secolul trecut drept o "afacere încheiată" decât după ce primul-ministru polonez, cancelarul german şi preşedintele rus vor fi depus împreună coroane de flori comemorative pe înălţimile din Seelow, acolo unde a avut loc ultima mare bătălie dinainte de căderea Berlinului.

În acel moment nu vor mai fi nici învingători, nici învinşi, ci doar oameni căzuţi în luptă. Să sperăm că acest moment va veni înainte să dispară mâna protectoare a Uniunii Europene asupra Europei Centrale. Numai atunci vom putea privi încrezători viitorul Europei Centrale.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect