Alegeți o limbă
Cuvântul cheie "austeritate" începe să intre în vocabularul eston. Se aude şi este pronunţat din ce în ce mai adesea. Dicţionarul Merriam-Webster l-a declarat chiar cuvântul anului. În limba estonă, cuvântul "austeritate" are culoarea gri şi un miros de sărăcie. Inconştient, el este asociat cu romanul "Purificare" de Sofi Oksanen [scriitoare finlandeză cu mamă estonă]. Dar privind lucrurile dintr-o perspectivă pozitivă, austeritatea ar putea deveni Nokia Estoniei. Ea face parte din felul nostru cultural şi religios de a vedea lumea, dar şi din viaţa noastră de toate zilele.
În literatura estonă, personajul Tuuli Botik - "harnică, austeră şi docilă" - dintr-o nuvelă ("Sursele vieţii", nu a fost tradusă în limba română) a scriitorului Mihkel Mutt, este vestită pentru austeritatea ei. Dar a trăi cu austeritatea este poate mai enervant decât de a vorbi despre ea.
În ce fel practică estonienii această austeritate? Fetele merg la Londra să lucreze pe post de chelneriţe. Ele câştigă ceva bani, dar aleg să trăiască ca nişte şoricei; împărtăşind câte trei o cameră mică. Bărbaţii pleacă să lucreze în Finlanda în construcţii, luând cu ei o pungă de alimente pentru o săptămână - cârnaţi, brânză, cutii de supă şi bere - lăsând în urmă doar gunoaie şi un miros urât. O orchestră simfonică pleacă să dea un concert din străinătate şi muzicienii îşi iau cu ei câte un sac de sandvişuri! Banii de buzunar vor fi cheltuiţi pe cărţi. Austeritatea este severă.
Austeritatea, o stare de spirit pentru estoni
Dar poate fi şi benefică. Prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, statul eston s-a angajat să ajute statele membre ale UE la ananghie (adică mai cheltuitoare) plătind 1.3 miliarde de euro din banii contribuabililor noştri. "Această sumă preferenţială ţine seama de sărăcia noastră şi va fi reevaluată în 2023", se putea citi pe site-ul ERR [radio-televiziunea estonă]. Ceea ce ar însemna deci că, dacă nu am fi atât de economi, ar fi fost chiar şi mai rău.
Preşedintele Toomas Endrick Ilves s-a supărat pe editorialistul american Paul Krugman, acuzându-l de a nu fi lăudat suficient redresarea economiei estoniene. Fiind econom, a difuzat acest mesaj pe contul său Twitter. După aceea, Ilves a fost intervievat pe subiectul austerităţii de către Fareed Zakaria, un jurnalist renumit de la CNN. Astfel, datorită austerităţii, s-a vorbit în lume de preşedintele nostru. Mulţi dintre cei care vorbesc despre austeritate sunt cei care câştigă cel mai mult în Europa sau în ţara lor.
Se poate spune că austeritatea este o stare de sănătate mentală şi fizică obişnuită pentru estonieni. În istoria noastră, a trebuit întotdeauna să trăim cu ea. Fiindcă proiectul lansat în 2005 de către Partidul Reformei, de a face din Estonia una dintre cele mai bogate ţări din Europa în decurs de 15 ani, a eşuat din cauza crizei economice, partidul pare să-şi fi ales un alt obiectiv - de a ajunge să se numere printre ţările cele mai austere din Europa, pentru început, şi apoi de a încerca să câştige titlul de ţară cea mai austeră din lume. Un scop desigur mult mai interesant pentru elita politică decât să se plictisească guvernând Estonia.
