Știri Un oraş din Europa

Berlinul, noul Tel-Aviv

Turişti, studenţi şi rezidenţi din ce în ce mai numeroşi: israelienilor le place în capitala Germaniei, a cărei imagine este acum asociată mai degrabă de divertisment decât de crimele naziste.

Publicat pe 7 septembrie 2010 la 14:10
Berlin Meschugge  | Fluturaşe ale manifestării lunare Berlin Meschugge

Amit şi Eynat Sonnenfeld târăsc şapte pungi în mână şi sunt leoarcă de transpiraţie, dar nu au timp să facă o pauză sau să mănânce o îngheţată. Ei sunt grăbiţi. Atmosfera este caldă şi umedă ca la Tel Aviv. Mulţimea se îmbulzeşte pe trotuarele înguste din Hackescher Markt. Ar fi bine să plece acum, dar Eynat scoate lista cu ceea ce mai au încă de făcut. Programul zilei lor cuprinde încă două etape : Birkenstock şi Sachsenhausen, fostul lagăr de concentrare de lângă Oranienburg.

Amit încalţă 56 şi nu jură decât pe Birkenstock. În Israel, marca se laudă mai ales cu "Made in Germany" pe produsele sale. Acestea costând mai puţin în Germania, Amit a decis să cumpere trei perechi. Apoi se întreabă dacă nu va arăta ciudat, pe cale să se grăbească la memorialul lagărului de concentrare, cu plasele Zara şi Birkenstock în mână.

Amit conduce o uzină de baloane şi soţia sa lucrează pe post de clovn în serviciile de terapie intensivă pentru copiii cu cancer. Acestea sunt primele lor vacanţe de mult timp şi prima lor vizită în Germania. Eynat este încântată : "Berlin este atât de colorat ! Nimic de-a face cu imaginile Germaniei cu care am crescut". "Îmi pot imagina cu greu că tatăl meu a fost deportat de aici la Sachsenhausen", adaugă soţul ei.

Prima destinaţie turistică

Berlin este popular în Ţara Sfântă. La Tel Aviv, depozitele cu vânzare se numesc "Salonul Berlin" iar cursurile Institutului Goethe sunt pline, la fel şi la Ierusalim. Cu cinci ani în urmă, exista doar un singur serviciu direct între Tel Aviv şi Berlin, acum sunt până la trei zboruri pe zi. Lufthansa oferă patru zboruri zilnice spre Germania pe aparate mari.

Newsletter în limba română

Oraşul unde a fost decisă exterminarea evreilor a devenit destinaţia preferată a israelienilor, înainte de Praga sau Barcelona. În ultimul deceniu, numărul de vizitatori israelieni în capitala Germaniei a fost înmulţit cu cinci. Aproape 48 000 de turişti israelieni au vizitat anul trecut Berlinul. Venind dintr-o ţară de numai 7 milioane de compatrioţi, turiştii israelieni sunt principalii vizitatori ne-europeni care vin în Germania, după americani (care sunt totuşi 300 de milioane).

Israelienilor le place de asemenea Berlinul ca loc de reşedinţă. Numărul celor care trăiesc acolo a crescut cu 50% între 1999 şi 2009. Din anul 2000, cele două universităţi din Berlin şi-au dublat numărul de studenţi israelieni. Israelienii cumpără de asemenea bunuri imobiliare, în special în cartierele Kreuzberg şi Friedrichshain. La şaptezeci de ani după expulzarea evreilor din Germania, este la modă pentru israelieni să investească în piaţa imobiliară din Berlin.

Berlinul, iubit de israelieni

Berlin este noul Tel Aviv pe Spree. Peste tot pe străzi, în cluburi, se aude ebraică. Israelienii nu mai asociază Berlinul doar cu exterminarea lor, ci mai ales cu divertismentul şi viaţa ieftină. Ei pot face tururi ghidate în ebraică pentru a descoperi viaţa de noapte din Kreuzberg sau cartierul evreiesc de ieri şi de azi. Se poate merge chiar şi la chefuri Meschugge ("nebune") într-un club din Rosenthaler Platz, pentru a dansa pe melodiile lui Ofra Haza.

Desigur, există încă israelieni care nu vor pune niciodată piciorul în Germania. Dar există, de asemenea, din ce în ce mai mulţi care nu se mai satură de ea. A trăi astăzi în Berlin, acolo unde niciun evreu nu mai trebuia să rămână în viziunea naziştilor, este o formă de victorie. Este de asemenea o modalitate de a se descotorosi de greutatea trecutului. Toţi copiii israelieni învaţă istoria Holocaustului, cunosc un vecin cu un număr tatuat pe antebraţ şi vizitează Auschwitz în excursie de clasă. Tinerii israelieni şi cuplurile, precum cei doi Sonnenfeld care se duc astăzi la Berlin, vor să descopere noul chip al capitalei germane. "Tinerii spun ca părinţii lor nu uită nimic, dar nici nu doresc să se gândească la trecut în fiecare zi", observă dl Kieker care lucrează în turism. Uneori, totuşi, subiectul revine de la sine.

După ce s-au rătăcit de mai multe ori, Amit şi Eynat ajung în cele din urmă la memorialul de la Sachsenhausen. Amit îl sună pe tatăl său în Israel. Cei doi bărbaţi "sunt sufocaţi de emoţie". În muzeu se află un desen semnat de tatăl lui Amit. "Am ieşit atât de epuizaţi încât nu am vrut să luăm trenul înapoi". Cuplul decide să ia un taxi pentru a parcurge cei 60 de km separându-i de hotelul lor din Berlin. Ei nu vor uita traiectul atât de curând. Şoferul era destul de în vârstă. Amit l-a întrebat de unde era. "Din Oranienburg", a răspuns acesta. Şi părinţii lui ? La fel. Cuvintele rezonează în mintea Sonnenfeld-ilor. Oranienburg. Părinţii acestui om oare au lucrat în lagăr ? Sonnenfeld-ii nu îndrăznesc să întrebe. Amit explică atunci că tatăl lui a fost închis în lagărele de concentrare. Şoferul nu răspunde. Şi nu va scoate un cuvânt în timpul orei de călătorie până la hotel. "Iată o tăcere interesantă", a spus Amit.

Berlin

Un nou zid se înalţă

Mai mult de douăzeci de ani după căderea Zidului Berlinului, o barieră invizibilă împarte încă oraşul, scrie La Stampa : "la sud de Bernauer Strasse începe cartierul Mitte, cu supermarketurile sale ecologice şi barurile la modă. La nord, Wedding şi Brunnenviertel, cu şomaj lor record şi apartamentele publice locuite de familii arabe şi turceşti". Astfel, în ciuda reacţiilor indignate ale lui Thilo Sarrazin, mitul Berlinului multicultural este pe cale de a se sfărâma la Berlin, dezvăluind o realitate alcătuită din integrare ratată şi ghetoizare. Autorităţile, care au sperat că "Gastarbeiter" (muncitori musafiri = imigranţi) nu vor sta mult timp în Germania, i-au lăsat să se stabilească numai în anumite cartiere, precum Kreutzberg şi Neukölln. "Rezultatul este că astăzi s-au înmulţit zonele unde se poate merge la cumpărături sau la medic fără a vorbi un cuvânt de germană".

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect