Bogăţiile regilor

Cu toate că familiile regale europene primesc în fiecare an mai mulţi bani publici, secretul care înconjoară averile lor rămâne surprinzător de bine conservat. Problema a redevenit de actualitate după controversa suscitată recent de revelaţiile asupra patrimoniului regelui belgienilor, scrie Rzeczpospolita.

Publicat pe 31 martie 2010 la 13:07

"În fiecare an, studiez familiile regale din opt ţări: Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Belgia, Spania, Suedia, Luxemburg şi Norvegia. Şi în fiecare an, ei primesc ceva mai mult din banii publici"- spune Herman Matthijs de la Universitatea Liberă din Bruxelles. Ultimele sale cercetăriarată că cea mai scumpă este monarhia britanică, care încasează anual aproximativ 49 de milioane de euro din Trezoreria britanică. Locul al doilea este ocupat de familia regală olandeză, cu suma de 40 de milioane de euro. Capetele regale din Spaniaşi Luxemburg rămân cu mult în urmă, mulţumindu-se cu aproximativ 9 milioane de euro anual.

Bogăţiile regelui belgian? Pură fantezie

Comentatorii explică faptul că, fără bani publici, familiile regale nu ar putea asigura costurile generate de securitate, întreţinerea palatelor şi călătoriile în străinătate. Este aceasta adevărat ? Nu ştim, căci secretul în jurul averilor monarhilor este bine păzit. Nici unul dintre ei nu vrea să dezvăluie starea patrimoniului său. Şi doar două familii, cea britanică şi cea olandeză, spune Herman Matthijs, gerează în mod transparent fondurile primite de la stat. De aici vacarmul cauzat recent, în Belgia, cu ocazia apariţiei cărţii Het verloren geld van de Coburgs, [ "Banii pierduţi ai Coburgilor"], dezvăluind faptul că averea regală ar fi de sute de ori mai mare decât cea oficial raportată. Purtătorul de cuvânt al regelui Albert IIs-a exprimat o singură dată, în 2007, asupra bunurilor familiei regale, declarând că majoritatea patrimoniului monarhului constă într-o proprietate în sudul Franţei şi 12 milioane de euro. Dar Thierry Debels, autorul cărţii controversate, afirmă că regele deţine de asemenea acţiuni evaluate la un miliard de euro şi alte bogăţii pe care strămoşii lui le-au furat în fosta colonie belgiană Congo. Aceste revelaţii ar fi "o pură fantezie", răspunde purtătorul de cuvânt al familiei regale.

Potrivit datelor neoficiale, majoritatea monarhiilor europene se bucură de o poziţie financiară solidă. Familia luxemburgheză ar poseda aproximativ 5 miliarde de euro, în principal în imobiliar. Familiei olandeze, cu regina Beatrix, fostă proprietară a unui sfert din acţiunile companiei petroliere Royal Dutch / Shell, îi merge de asemenea bine.

Regina Angliei, cea mai economă

Regele Harald V al Norvegiei, înrudit cu familia regală britanică şi proprietar al unor numeroase proprietăţi în Marea Britanie, a moştenit la rândul său un patrimoniu impresionant. Printre cei bogaţi se numără de asemenea Regina Elizabeth II, a cărei avere este estimată la 500 de milioane de euro. Un cetăţean obişnuit poate considera că regina este bogată, dar toate palatele şi alte proprietăţi, cu excepţia a două în Scoţia şi în Norfolk County, aparţin statului. Acelaşi lucru este valabil pentru colecţia de bijuterii a reginei. Banii nu sunt suficienţi pentru a renova Palatul Buckingham, care începe să se prăbuşească, astfel încât a devenit periculos să treci pe lângă el. Prinţesa Ana abia a scăpat de o grămadă de pietre care erau să-i cadă în cap, a spus, ziarului Rzeczpospolita, Judy Wade, specialistă a familiei regale pentru tabloidul Hello !.

Judy Wade subliniază că regina ştie că trăieşte pe banii contribuabililor, şi de aceea este foarte economă. Unii o califică chiar de avară. Ea nu aruncă hainele. Cele purtate de copii merg la nepoţi. Când Prinţul Charles a avut ghinionul de a pierde lesa câinelui în timpul unei plimbări, regina l-a obligat să o caute prin grădinile palatului. Ea de asemenea a investit în bursă şi probabil a pierdut mult în criză, comentează Judy Wade.

Potrivit experţilor, patrimoniile regale şi mai ales cele cu caracter imobiliar, cu siguranţă şi-au pierdut din valoare din cauza crizei. Venitul familiilor regale, probabil în scădere, este confruntat cu costurile de întreţinere ale moşiilor regale, rămase de partea lor neschimbate. Cu câteva luni în urmă, suedezii au fost şocaţi să afle că Regele Carl XVI Gustaf, pentru a-şi alimenta trezoreria, a luat din subvenţiile agricole europene până la 190 000 de euro pe an. Elizabeth II profită de asemenea de aceste subvenţii.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect