Alegeți o limbă
Dacă implantarea intreprinderilor chinezeşti în Africa şi America latină le-a permis accesul la preţioasele materii prime ale acestor continente, în Europa chinezii speră să îşi valorifice experienţa în materie de infrastructură în condiţii imbatabile şi să sfideze astfel reformele bugetare negociate între diverse state şi FMI. În Europa, marile companii naţionale chineze atacă de la periferie : guvernul de la Beijing a încheiat deja acorduri "strategice" cu Moldovaşi Serbia. În acest context, China ar trebui să acorde un credit preferenţial de un miliard de dolari (0,68 miliarde euro) Moldovei, iar în contrapartidă, cel mai mare grup de construcţii chinez, China Overseas Engineering Group (Covec), trebuie să primească enorme comenzi publice.
În Africa, Asia şi în America Latină, China a cumpărat deja cu multe miliarde accesul la materiile prime locale şi la marile proiecte de construcţie din infrastructură. Această practică a făcut obiectul unor critici repetate din partea oamenilor politici locali şi a agenţiilor de asistenţă pentru dezvoltare. Acestea reproşează "neo-colonialismului chinez" de a fi pus între paranteze, pe baza creditelor acordate fără nici un fel de condiţionari, reforme economice, sociale şi politice pe care un număr de responsabili occidentali le consideră drept urgente şi necesare. În contrapartida ajutorului chinezesc, ţări precum Macedonia ori Costa Rica au trebuit să îşi întrerupă colaborarea cu Taiwanul, pe care China îl vede ca o parte a teritoriului său.
Taiwan şi Kosovo în centrul parteneriatului sino-sârb
În Europa, China urmăreşte în prezent o politică de expansiune. De la încheierea acorului de colaborare strategică semnat între Boris Tadic şi şeful statului chinez Hu Jintao, cele două părţi discută de acum de un credit preferenţial care va fi acordat de către China în vederea construirii unui pod peste Dunăre şi a unor şosele în valoare totală de 200 de milioane de euro, dar şi de extinderea mai multor porturi, de crearea unei zone economice speciale şi de proiecte de armament. La capătul aceste cooperări, s-a convenit de asemenea că China nu va recunoaşte Kosovo, provincia dizidentă a Serbiei, şi că, la rândul său, Serbia va face acelaşi lucru în legătură cu Taiwanul. "China devine o putere de prim plan în economia mondială. Un partenariat strategic cu o asemenea ţară este prin urmare judicios", a afirmat Tadic după semnarea contractului. În revanşă, opozantul acestuia, Dusan Prorokovic, a criticat acest acord, afirmând că “acesta va sta la originea unei îndatorări inadmisibile".
În Ucraina, China negociază acordarea de credite avantajoase, în timp ce partidul primului ministru Iulia Timoşenko discută despre încheierea unei cooperări cu partidul comunist chinez. Ca şi în cazul Serbiei, creditele preferenţiale acordate de către Beijing ridică probleme, deoarece aceste ţări tocmai au semnat cu FMI programe de asistenţă de mai multe miliarde, pentru care ar trebui să prezinte un program de economii radical în bugetele lor naţionale. La acest subiect, Volker Perthes, directorul Stiftung fur Wissenschaft şi Politik (Fundaţia pentru Stiinţă şi Politică / SWP) a declarat că "asemenea acţiuni dăunează FMI-ului", adăugând că : “China, cum aceasta a făcut deja în Africa, acordă împrumuturi importante în condiţii economice ne-raţionale” iar acest lucru nu face decât să îngreuneze "munca FMI-ului, a Băncii Mondiale şi asistenţa acordată pentru dezvoltare”.
Preţuri care sfidează concurenţa occidentală
În Polonia, grupul de construcţii Covec încearcă să impună în condiţii de dumping pe piaţa construcţiilor de şosele, care se ridică la o valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro de acum şi până la Campionatul european de fotbal din 2012. Covec a câstigat deja primele două apeluri de oferte pentru construcţia de autorute în UE. Este vorba de noua autorută A2, care leagă Varşovia de Lodz. Compania publică chineză a obţinut contractele în faţa a doi concurenţi occidentali renumiţi, deoarece preţul propus pe kilometru - între 6,3 şi 6,5 milioane de euro - era inferior cu circa 60% faţă de preţul din cererea de oferta şi cu mult inferior celui propus de grupurile de construcţii poloneze PBG ori irlandeze SRB Civil Engineering. Varşovia se întreabă deja cum va reuşi Covec să menţină preţul stabilit şi dacă acesta are intenţia de a importa mână de lucru chinezească ieftină, cum a fost în cazul proiectelor chinezeşti în Africa.
Uniunea Europeană
După instalatorul polonez, investitorul chinez
Care va fi viitorul relaţiilor comerciale dintre Europa şi China? Presa europeană pare resemnată în faţa dominaţiei Imperiului de Răsărit. Arhetipurile "instalator polonez" sau proxenet din Europa de Est vor fi foarte curând depăşite de figura investitorului chinez, ironizează Lidove Noviny. "Acum 30 de ani, 'fabricat în China' era foarte rar sinonim cu mingea de ping-pong sau cu stiloul. Astăzi nu cunoaştem nimic altceva" scrie cotidianul ceh. Recentul succes al consorţiului chinezesc care va construi autobanda rutieră care leagă Lodz de Varşovia nu se bazează decât pe oferta sa concurenţială. "Dacă europenii nu sunt mulţumiţi, nu au decât să se alinieze preţurilor chineze ieftine".
Totuşi, conform opiniei corespondentului la Beijing al lui Daily Telegraph, acest lucru este puţin probabil. Din perspectiva chineză, "Europa este o entitate din ce în ce mai divizată şi slăbită, incapabilă să negocieze pe o singură voce şi care riscă să fie rapid eclipsată de relaţiile din ce în ce mai stânse dintre China şi Statele Unite. "Tensiunile cu UE pe tema drepturilor omului şi problema protecţionismului a forţat China să "dezvolte de negocieri de la caz la caz, de la situaţie la situţie" şi să "stabilească un dialog strategic şi economic cu Marea Britanie, relaţie invidiată de catre Franţa şi Germania".
Ratificarea tratatului de la Lisabona, care prevede crearea unui Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe, ar putea totuşi "să salveze Europa de această marginalizare". Contracarând reuniunea G2 Statele Unite / UE, Europa ar putea deveni "indispensabilul al treilea om al unei lumi multipolare".
