Alegeți o limbă
Când te întâlneşti cu lobbyiştii industriei tutunului de la Bruxelles, îţi trebuie nervi tari, chiar dacă eşti doar un fumător ocazional. Nici nu te-ai aşezat bine şi, în cel mai scurt timp, o reprezentantă a concernului american Philip Morris (“Marlboro”, “L&M”) îţi pune în mână un pachet de ţigări. În loc de numele mărcii, pe pachet e reprodusă imaginea unui bărbat cu o tumoare la gât. “Asta e curată defăimare”, spune purtătoarea de cuvânt a concernului şi îţi arată încă un pachet cu fotografia altui bolnav de cancer. În viitor, continuă lobbyistul indignat, Comisia Europeană va imprima astfel de imagini pe fiecare pachet, ca să-i şocheze pe consumatori. După care îşi aprinde cu voluptate o ţigară.
Industria producătoare de tutun nu se plânge doar în faţa jurnaliştilor de planurile autorităţilor de la Bruxelles. După toate aparenţele, ea reuşeşte să exercite o influenţă considerabilă şi asupra unui segment al Comisiei Europene. Der Spiegel a intrat în posesia unor documente interne care certifică faptul că anumiţi colaboratori apropiaţi ai lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei, au luat atitudine contra înăspririi directivelor privind produsele din tutun.
Chiar şi şeful Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a privit cu scepticism luarea de măsuri şi mai drastice pentru industria tutunului. Pe deasupra, Barosso şi “luptătorii” anticorupţie de la Bruxelles au jucat un rol activ în retragerea, în urmă cu o lună, a lui John Dalli, comisarul european pentru Sănătate.
Chiar dacă nu există “dovezi clare” împotriva lui Dalli - a admis Giovanni Kessler, şeful OLAF, în faţa comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European -, “împrejurările” vorbesc împotriva lui. Barroso nu vrea ca raportul OLAF să ajungă la Parlamentul European şi să fie dat publicităţii. Acum însă, noile documente hrănesc zvonul - care circulă de câteva săptămâni la Bruxelles - că Dalli ar fi fost victima unei intrigi. Incontestabil e faptul că fostul comisar pentru Sănătate şi fostul fumător înrăit Dalli avea de gând să înăsprească dur actualele directive privind produsele din tutun. Proiectul său prevedea limitarea drastică a comercializării şi a publicităţii pentru numeroase produse care conţin nicotină.
Detalii alarmante
Se pare însă că preşedintele Comisiei Europene Barroso nu s-a grăbit să pună în practică aceste planuri. […] Catherine Day, secretarul general al Comisiei - şi, în această calitate, cea mai puternică femeie de la Bruxelles -, a avut grijă de mai multe ori să contracareze propunerile ambiţioase ale lui Dalli. Pe data de 25 iulie, Day, de şapte ani omul de încredere al lui Barroso, i-a trimis o scrisoare de două pagini şefei Direcţiei generale pentru sănătate (SANCO), aflată sub responsabilitatea lui Dalli - o scrisoare compusă parcă de lobbyul tutunului.
Day avea “îndoieli serioase” cu privire la directive. […] Rezervele irlandezei vizau mai multe puncte esenţiale ale reformei lui Dalli. În aceeaşi scrisoare, ea critica “fascinaţia generalizată a produselor din tutun fără fum”, punea sub semnul întrebării “prelucrarea produselor pe bază de nicotină” şi se arăta neîncrezătoare faţă de “dispoziţiile prevăzute pentru comercializarea ţigărilor”.
Pe data de 23 septembrie, perseverenta irlandeză i-a trimis un e-mail Paolei Testori Coggi, director general al oficiului pentru sănătate. În mesajul ei, Day cerea ca directivele să nu fie propuse spre aprobare înainte de întâlnirea şefilor de guverne din UE, de la mijlocul lunii octombrie. Altfel, detaliile documentului ar fi putut fi divulgate. Nu sunt de dorit, scria Day, discuţii în contradictoriu înainte de întâlnirea şefilor de guverne. Coggi însă nu a înţeles de ce. Detalii importante din planul lui Dalli erau de mult cunoscute şi alarmaseră deja industria producătoare de tutun. Dimpotrivă, următorul pas ar trebui făcut cât mai curând posibil, a spus ea, astfel încât Comisia Europeană să poată valida propunerile până la sfârşitul anului.
Între timp e clar că directivele privind produsele din tutun vor fi amânate şi mai mult din cauza retragerii lui Dalli. Şi nu e deloc sigur dacă aceste directive vor fi adoptate până în 2014, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene. În prealabil, Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European intenţionează să clarifice rolul lui Barroso şi al agenţiei antifraudă OLAF. Potrivit lui Michael Theurer, preşedintele respectivei comisii, […] este “inacceptabil” ca Barroso să nu dea publicităţii raportul OLAF. Acest lucru face imposibil un control democratic eficient. În lipsa altei soluţii, o comisie de anchetă ar trebui să clarifice situaţia.
Prea aproape de industrie
O bună parte a întrebărilor vizează chiar oficiul OLAF. […] OLAF şi industria tutunului întreţin legături strânse, a recunoscut în vara acestui an Kessler, şeful oficiului, în cadrul unei comisii de anchetă a parlamentului italian. Există, a spus el, contracte între Comisia Europeană şi companii ca Philip Morris şi British American Tobacco. În lupta pe care o duce împotriva contrabandiştilor şi a falsificatorilor de ţigări, OLAF profită de informaţiile puse la dispoziţie de companiile producătoare de tutun.
Multinaţionalele din industria tutunului susţin şi financiar activitatea anchetatorilor. Cel puţin două miliarde de euro ajung, în total, la UE. Succesul cooperării e incontestabil. De exemplu, în cadrul unei acţiuni de investigare, OLAF a reuşit să confişte şaptezeci de milioane de ţigări şi să aresteze treizeci şi cinci de suspecţi.
Dar cooperarea cu firmele producătoare de ţigări nu-i aduce, oare, pe anchetatori prea aproape de industrie? Şi nu există cumva convenţii anexe cu autorităţile de la Bruxelles, convenţii care prevăd să nu se acţioneze prea dur în cazul acestei reglementări? […]
Pentru destui deputaţi [din UE], nu mai e o întâmplare faptul că şeful OLAF, Kessler, a început să adopte aceleaşi argumente ca industria tutunului. În această afacere lipsită de transparenţă, mizele sunt de multă vreme mai mari decât enigmatica retragere a unui politician maltez responsabil de portofoliul sănătăţii. În joc e credibilitatea întregii Comisii Europene. Preşedintele ei are datoria să răspundă cât mai repede şi cât mai pe larg la întrebările parlamentarilor. În caz contrar, afacerea Dalli riscă să se transforme rapid într-o afacere Barroso.
