Alegeți o limbă
Informaţiile care au sosit din Malmö anul acesta au fost înecate într-o spirală a confuziei. E deja mult timp de când Malmö a moştenit imaginea unui oraş unde oamenii trag unii asupra altora o săptămână din două - prin aceasta se subînţelege că delincvenţa bandelor şi a imigranţilor este pe cale să degenereze.
Şi apoi, dintr-o singură lovitură neglijentă de baghetă, schimbăm complet de perspectivă pentru a evoca posibilitatea unui ucigaş rasist imitând "ucigaşul cu laser din Stockholm" [care îngrozise opinia publică la începutul anilor 1990]. De la o zi la alta, din vinovaţi, imigranţii au devenit victime. Însă răul era deja făcut: retina colectivă imprimase imaginea unui oraş care încarna eşecul integrării lor.
O pată în mijlocul paradisului suedez
Din ce în ce mai mult, Malmö este zugrăvit ca fiind o pată în mijlocul paradisului suedez. Ori, mai demult, oraşul era un vârf al modernismului, un oraş pionier pentru mai multe generaţii de arhitecţi ai modelului suedez: podul de la Oresund, zgârâie-norul în torsade "Turning Torso", un şantier permanent.
Apoi, în martie 2007 s-a produs un eveniment: Steve Harrigan, de la Fox News, a trimis în Statele Unite un reportaj care începea astfel: "Autorităţile suedeze au multă bătaie de cap la Malmö, unde imigraţia musulmană a explodat (...). Imigranţii sunt furioşi şi mulţi dau vina pe ţara care i-a primit (...). Un sfert din locuitorii oraşului sunt musulmani". Reportajul transpira zelul obişnuit al canalului american de televiziune, dornic de a picta Europa ca pe o victimă uşoară a islamizării. "Londonistan" sau "Hamburgistan" sunt termeni generici pentru a evoca ideea unei Europe care serveşte ca azil unor terorişti care plănuiesc atentate împotriva Statelor Unite.
Reportajul realizat de Fox News a dat startul unei veritabile frenezii mediatice în jurul oraşului Malmö. Toată lumea trebuia să meargă în cartierul Rosengård pentru a filma revolta tinerilor şi a demonstra marginalizarea. Ulterior Democraţii suedezi [extrema dreaptă] au reuşit mai multe succese electorale [şi au intrat în Parlament după alegerile din septembrie]. Iar astăzi, odată cu sosirea unui nou "ucigaş cu laser", totul a explodat.
Malmö se descurcă foarte bine
"S-au întâmplat enorm de multe lucruri la Malmö în aceşti ultimi zece ani, dintre care multe lucruri pozitive", constată Mikael Stigendal , doctor în sociologie la universitatea din Malmö, care studiază oraşul de mai mult de douăzeci de ani. Comparat cu alte oraşe pe care Mikael Stigendal le-a vizitat şi studiat, printre care Copenhaga şi Liverpool, Malmö se descurcă foarte bine.
Universitarul, ca oricare altă persoană pe care o întâlnesc, recunoaşte existenţa unor probleme majore, cum ar fi sărăcia infantilă endemică (un sfert din copiii din Malmö cresc în sărăcie, contra aproximativ 5% pe întregul teritoriu suedez) iar rezultatele şcolare sunt slabe (aproape 25% din elevii care au ieşit din gimnaziu anul trecut nu au nivelul cerut pentru a intra la liceu, faţă de 10 sau 11% la scară naţională).
Dar atunci când un lucru merge într-adevăr prost la Malmö, instituţiile sunt cel mai adesea prezente pentru a regla problema. Mikael Stigendal citează exemplul societăţii imobiliare municipale MKB [cel mai mare proprietar de locuinţe cu chirie din Malmö], a cărui misiune este aducerea la norme a "apartamentelor groazei", care apăruseră în presă în urmă cu câţiva ani.
Un oraş al deschiderii multiculturale
Comentariile negative despre oraş au generat reacţii, mai ales în redacţia culturală a publicaţiei Sydsvenskan [marele cotidian din Sudul Suediei]. Rakel Chukri, responsabila paginilor culturale, şi cronicarul Per Svensson s-au dedat ilustrării succeselor obţinute de oraş în ultimele decenii: fostă victimă a crizei industriale, marcată de absenţa totală de încredere în ea, Malmö a răsărit din brumele provinciale pentru a deveni un oraş al cunoştinţei extravertite, un oraş al deschiderii multiculturale asupra Europei şi asupra lumii.
De la al treisprezecelea etaj al sediului Sydsvenskan, vederea îmbrăţişează tot Malmö, inclusiv incomensurabilele docuri ieşite din tenebre şi din declin pentru a se transforma într-un haos vesel unde universitatea, locuinţele noi şi întreprinderile convieţuiesc alături de cargouri gigantice venite din lumea întreagă. Este dealtfel şocant să vezi cum totul este aici amestecat, arhitectura, oamenii şi ambianţele. Frontierele între diferitele perimetre sunt pe cale să fie şterse. Stockholm şi Göteborg, dimpotrivă, au construit bule, cu intervale între oameni şi sfere.
"Oraşul distopic al extremei drepte"
Există oare o ură împotriva Malmö? Dacă da, de unde vine ea? "Am colegi la Stockholm care cred sincer că este periculos să te plimbi prin oraş, că oamenii vă aruncă cu pietre-n cap", povesteşte Rakel Chukri ridicând ochii spre cer, înainte de a relua pe un ton ferm: "Oamenii fac o fixaţie asupra Malmö. Nimeni nu s-a întrebat ce nu era în regulă cu Stockholm pe când îşi făcea veacul 'ucigaşul cu laser'. În acea epocă, toată lumea vorbea pur şi simplu de Suedia".
"Oamenii iubesc distopiile", analizează Per Svensson. "Şi, dintr-un anumit punct de vedere, Malmö a devenit oraşul distopic al extremei drepte". Atunci când un nebun solitar pe bicicletă s-a apucat să tragă asupra oamenilor, sute de mii de locuitori din Malmö au fost coafaţi cu o căciulă de măscărici în presă, de la o zi la alta.
Dar mai devreme sau mai târziu, cineva va pune justele întrebări. Unde este îngrijirea psihiatrică? Unde sunt apelurile poliţiei pentru o înăsprire a legislaţiei asupra armelor şi pentru o întărire a mijloacelor sale de acţiune? Unde sunt nevoile strigătoare ale şcolii? Atunci poate că ruşinea va lua drumul Nordului, spre acest guvern care a considerat că este pertinent să trimită la Malmö un condescendent ministru al Integrării, Erik Ullenhag.
Ştire de ultimă oră: Pe 7 noiembrie, poliţia din Malmö a anunţat că a arestat un suedez în vârstă de 38 de ani, suspectat de uciderea unei persoane şi rănirea a altor şapte.
