Alegeți o limbă
Tendinţele separatiste nu se resimt doar în Catalonia sau Scoţia. Victoria naţionaliştilor flamanzi conduşi de Bart De Wever în alegerile locale din 14 octombrie “este mai mult decât un avertisment adresat Belgiei. Este un avertisment real adresat întregii Europe”, scrie publicaţiaLa Tribune. Potrivit cotidianului economic francez,
ar fi naiv să credem că atmosfera favorabilă acestor mişcări din ultimele luni este total independentă de turbulenţele care afectează Europa de doi ani şi jumătate. Dacă nu este cauza, criza datoriilor poate fi un catalizator. Într-o ţară în care unitatea este problematică (…), întrebarea este cine va plăti datoria comună şi cine va face eforturi pentru plata acestei datorii. Altfel spus, lupta nu este împotriva austerităţii, ci evitarea austerităţii lăsând-o altora.
Astfel, flamanzii au senzaţia că problemele financiare sunt legate de gestiunea inadecvată realizată de Guvernul central, notează De Standaard.În acest context, cotidianul flamand îl citează pe Louis Vos, cercetător la Universitatea din Leuven, care afirmă:
Când lumea îşi dă seama că nivelul federal nu funcţionează bine – critica bine-cunoscută a lui De Wever, liderul naţionaliştilor flamanzi, conform căruia sistemul fiscal propus de Guvernul Di Rupo nu este susţinut de majoritatea flamanzilor – atunci, această situaţie intensifică apelurile la autonomie.
Newsletter în limba română
Cu toate acestea, notează Financial Times Deutschland, chiar dacă problema independenţei este “de înţeles”, aceasta “nu poate fi soluţia la dificultăţile cu care Europa se confruntă în prezent”. În schimb, apreciază publicaţia financiară germană:
Europa a devenit un spaţiu prosper şi sigur doar prin depăşirea frontierelor şi naţionalismului. În mod similar pot fi depăşite crizele bancare, economice şi financiare care au afectat state mici precum Irlanda. Doar o comunitate amplă poate contribui la soluţionarea problemelor pe care un stat nu le poate înfrunta de unul singur. Separatiştii au înţeles bine acest lucru: catalanii doresc separarea de Spania, dar cer asistenţă financiară din partea Madridului. Dar nu poţi revendica succes şi bogăţie pentru tine, transferând problemele şi costurile statului central sau Uniunii Europene. Europa trebuie să păstreze diversitatea regională fără a proclama în toate cazurile state independente. Pentru că o astfel de situaţie nu ar face decât să mineze capacităţile Europei de rezolvare a problemelor pe termen lung.
Alte ţări merg împotriva curentului, notează La Tribune, care evocă exemplul Italiei, aflată în procesul de “recentralizare (…) – o consolidare a funcţiilor statului central în detrimentul tendinţelor fragile de descentralizare”.
Guvernul condus de Mario Monti – a cărui poziţie s-a consolidat pe fondul scăderii influenţei formaţiunii Liga Nordului, afectată de scandaluri de corupţie şi din cauza participării la fostul Cabinet Silvio Berlusconi – a decis reexaminarea legii privind descentralizarea din 2001. Mario Monti intenţionează să confere din nou mai multe atribuţii instituţiilor centrale, pentru a evita fraudele şi actele de corupţie, dar şi pentru a gestiona mai eficient măsurile de austeritate şi datoria publică. (…) Criza datoriilor a condus la erodarea credibilităţii guvernelor regionale şi principalului partid secesionist.
