Alegeți o limbă
Aprobarea Planului de Redresare și Reziliență al UE în 2020 reprezintă o victorie majoră pentru toți cetățenii europeni și pune bazele construirii unui viitor mai bun pentru continentul nostru. Implementarea de succes a PNRR în următorii 7 ani este direct dependentă de prioritizarea corectă a proiectelor și de alocarea eficientă a fondurilor europene. România, însă nu este singură în fața acestei provocări. De fapt, elaborarea rapidă a unui plan masiv de recuperare ar fi o provocare pentru orice guvern. În întreaga Europă, vedem cum administrațiile centrale depun eforturi imense de a distribui fondurile europene primite.
Când vine vorba de România însă, partea cea mai îngrijorătoare este faptul că, de la intrarea în UE, țara are în mod continuu, una dintre cele mai scăzute rate de absorbție a fondurilor europene din întreaga uniune. În 2020, România a atins o rată de absorbție de 29 %, ceea ce înseamnă că a reușit să acceseze doar 8,9 miliarde de euro din cele 30,9 miliarde alocate pentru politica de coeziune, care vizează reducerea discrepanțelor socio-economice dintre țările UE.
În situații urgente ca aceasta, țările UE ar trebui să aibă posibilitatea de a-și simplifica procesele birocratice, sporind în același timp transparența în ceea ce privește alocarea fondurilor. Finanțarea PNRR este reglementată de directivele UE privind achizițiile publice, care sunt puse în aplicare în mod diferit în fiecare țară. Ar fi mult mai eficient însă ca procedurile adiționale directivelor europene să fie eliminate. Volt Europa, mișcarea paneuropeană prezentă și în România a îndemnat deja Comisia Europeană să permită țărilor simplificarea sistemului birocratic. Mai mult, autoritatea italiană pentru competitivitate AGCM ne-a urmat exemplul și a făcut deja o solicitare similară către Comisie, iar România - faimoasă pentru birocrația greoaie și inutilă - ar beneficia enorm din adoptarea aceleiași măsuri. Astfel, pe lângă avantajul unei alocări eficiente, România poate pune bazele unei reforme de debirocratizare a instituțiilor publice mult așteptată de cetățeni.
Până la soluționarea problemei de alocare eficientă a fondurilor, este absolut vital ca PNRR să fie efectiv și strategic orientat spre viitor. Comisia Europeană a stabilit o serie de domenii de interes - prioritate având digitalizarea, tranziția verde și economia sustenabilă - care trebuie urmate de toate țările UE în elaborarea planurilor de redresare. La prima vedere, după comunicatele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, toate elementele par a fi incluse, însă după o investigație mai atentă, PNRR current conține câteva deficiențe fundamentale.
În primul rând, nu există suficiente investiții în digitalizare. UE recomandă o investiție de minimum 20% în timp ce planurile guvernului din prima lectură arată o investiție în proporție de 13% din întreaga finanțare disponibilă. Deși se pare că există proiecte de digitalizare în alți piloni PNRR, nu este clar dacă acestea vor atinge obiectivul stabilit de UE. România are mai multe sectoare care au nevoie urgentă de investiții, însă ignorarea beneficiilor pe termen lung ale digitalizării în domenii precum educația, sănătatea și economia va aduce repercusiuni negative. Reforma fiscală a ANAF, de exemplu, este o transformare digitală mult așteptată, care va crește competitivitatea pieței și va sprijini redresarea economică. Cu toate acestea, în forma sa actuală, proiectului îi lipsesc abordări concrete.
În al doilea rând, actualul PNRR arată o disparitate regională îngrijorătoare. Clujul, de exemplu, urmează să obțină finanțare pentru un metrou, o centură metropolitană, un tren metropolitan, o autostradă și o cale ferată. Între timp, județe precum Vaslui, Suceava, Botoșani, Neamț sau Bacău sunt aproape inexistente pe harta proiectelor mari care vor fi finanțate de PNRR. Regiunea de Nord-Est a României este deja decadentă în mod disproporționat, iar trecerea cu vederea a unei regiuni atât de importante a țării este o mișcare negândită care va fi în detrimentul cetățenilor români, și va reduce inevitabil capitalul politic al partidelor politice existente.
În cele din urmă, PNRR necesită o cooperare internațională în ceea ce privește dezvoltarea cercetării, inovației și infrastructurii. Planurile actuale, de exemplu, pun un accent dezechilibrat pe extinderea autostrăzilor în detrimentul alternativelor mai ecologice, cum ar fi căile ferate. Țările cu o poziție similară României, ca Bulgaria, au o abordare mai echilibrată și au arătat că este posibilă reconstruirea rețelei feroviare cu bani europeni, iar România trebuie să folosească această oportunitate pentru a-și conecta infrastructura cu restul Europei și a investi în mijloace de transport sustenabil.
După această criză enormă și tragică, avem datoria de a face tot ce ne stă în putere pentru a reconstrui ceea ce am pierdut. România nu-și poate permite să rateze cea mai mare oportunitate de investiție a deceniului. Pentru a maximiza beneficiile, trebuie să cooperăm cu alte țări europene și să ne ajutăm reciproc, pentru a aduce o renaștere economică atât pentru România cât și pentru tot continentul European.
Acest articol este scris de un membru al comunității Voxeurop. El a fost revizuit de către Comitetul editorial, dar nu reflectă neapărat opiniile Voxeurop.
