Alegeți o limbă
“Ce va rămâne din zona euro într-un an? Întrebarea poate părea brutală sau inoportună”, scrie Jean-Marc Vittori în Les Echos, “ea a devenit însă de neocolit după înlănţuirea infernală din ultimele săptămâni”. Pentru editorialistul francez, într-adevăr
acolo unde se pilotează politica monetară, la Banca Centrală Europeană (BCE), dezacordurile devin vizibile chiar şi în consiliul director. Cu siguranţă, în aceste timpuri tulburi, politica monetară este o artă periculoasă. Fabricând bani pentru a cumpăra masiv obligaţiuni publice, băncile centrale merg în întâmpinarea unor principii care şi-au justificat independenţa. Banii creaţi astfel riscă să alimenteze cândva inflaţia. În aceste condiţii, nu e deloc surprinzător că e tot mai dificil să se ajungă la un consens, în sânul Rezervei Federale americane, Fed sau al BCE. Dar, până în prezent, discuţiile erau înăbuşite. Demisionând din bordul director al BCE, Jürgen Stark a mers mai departe. El repune pe tapet posibilitatea de a defini împreună soarta unei monede comune. […] Germanii au cel puţin două probleme cu politica purtată de BCE: răscumpărarea de titluri publice, deja evocată, şi rate ale dobânzilor prea slabe pentru ţara lor, singura din zonă supusă presiunilor inflaţioniste. Aceste două probleme au două soluţii posibile. O soluţie optimă ar fi crearea unui stat federal european. O altă ieşire, la polul opus, ar duce la o explozie a zonei. Având în vedere amploarea problemelor de rezolvat, alegerea va trebui să se facă foarte repede. – Les Echos
De Volkskrant pare sceptic faţă de capacitatea Greciei de a rambursa datoria. “Vânzarea de companii publice nu foloseşte la nimic”, estimează cotidianul din Amsterdam, potrivit căruia “chiar dacă Atena a promis să privatizeze companii în valoare de cinci miliarde de euro din patrimoniul public, până la finalul anului, nu a încasat încă nimic”. La trei luni după ce parlamentul grec s-a angajat faţă de troică (BCE, FMI, Comisia Europeană) să privatizeze pentru 1,3 miliarde de euro proprietăţi publice de acum până în septembrie,
guvernul grec nu făcut decât o mică parte din reformele promise: doar o mică participaţie a unei companii de telefonie a fost vândută pentru 390 de milioane de euro […] Au existat mai multe tentative de a vinde loteria naţională, dar de fiecare dată, s-a dovedit doar un gest politic. În final, toată lumea a găsit o scuză pentru a renunţa şi niciodată nu a fost finalizată. – De Volkskrant
Spaniolii se tem de repercursiunile crizei greceşti. “Riscul falimentului Greciei în octombrie ameninţă Spania”, titrează cotidianul El Mundo. În timp ce prima de risc spaniolă a depăşit nivelul alarmant de 370 de puncte, şi “în ciuda cumpărării masive a datoriei de Banca Centrală Europeană” (BCE), cotidianul estimează că “criza grecească obligă la un acord economic înainte de 20 noiembrie" (înainte de alegerile legislative anticipate din 20 noiembrie):
Această situaţie de vulnerabilitate extremă ar trebui să-l oblige [pe premierul José Luis] Zapatero să se dedice puternic reformelor necesare, dar preşedintele [guvernului] ne-a băgat într-un labirint. Pentru că a dus ţara în impas, prin convocarea de alegeri cu patru luni înainte, astfel încât chiar guvernul care a renunţat să completeze câteva reforme cheie ale economiei, a fost obligat de Europa tocmai din cauza acestei ineficienţe, să adopte reforma Constituţiei [pentru a introduce regula de aur a echilibrului bugetar]. Singurul lucru care rămâne de făcut este ca Zapatero să reia frâiele în mână, să se întâlnească foarte repede cu [liderul opoziţiei de dreapta Mariano] Rajoy şi [candidatul socialist Alfredo Pérez] Rubalcaba, şi, ca, împreună, să accelereze câteva măsuri structurale, precum modificările negocierii colective sau o reformă a pieţei muncii mai eficientă, de care are nevoie economia spaniolă în următorii ani. – El Mundo
Cât despre ţările care nu au moneda unică, există o anumită nelinişte, amestecată cu dorinţa de a nu fi îndepărtate din procesul de decizie în privinţa viitorului monedei euro. “Polonia vrea să decidă în privinţa destinului euro”, titrează astfel Dziennik Gazeta Prawna, care redă reuniunea reprezentanţilor guvernelor polonez, ceh, maghiar, român şi bulgar din ajun, de la Bruxelles, cu scopul de a reuşi “o poziţie comună pentru întărirea cooperării cu zona euro”. Şi aceasta, în vederea negocierilor asupra “unei modificări a Tratatului de la Lisabona şi de a transforma uniunea monetară în uniune fiscală” care ar trebui să înceapă după consiliile europene din octombrie şi din decembrie.
Polonia este pe cale să construiască o coaliţie a ţărilor care vor să adopte euro şi vrea să ceară pentru aceasta dreptul de a participa la discuţiile asupra uniunii monetare. Varşovia nu vrea ca deciziile în privinţa viitorului său să fie luate doar la Berlin şi Paris. – Dziennik Gazeta Prawna
