Europa în stil Ryanair (1/3)

Cu preţurile sale aparent imbatabile, compania aeriană a devenit un instrument esenţial al mobilităţii europenilor. Dar cum arată Europa low-cost? Doi ziarişti de la Le Monde au parcurs nouă ţări în 5 zile pentru 500 de euro. Povestea lor.

Publicat pe 13 iulie 2011 la 14:09

Înconjurul Europei pentru 500 de euro. A pune piciorul pe pământul a nouă ţări în cinci zile. A face plajă (scurt) în Sicilia, a vedea schimbarea gărzii de la Palatul Buckingham, a se plimba prin cartierele populare din Porto. În aceeaşi zi, a lua micul dejun în Letonia, a mânca la prânz cartofi prăjiţi în Belgia şi a se înfrupta cu tapas seara în Catalonia.

O singură companie aeriană face posibilă o astfel de călătorie: Ryanair. Ziarele au scris mult, în ultimii ani, despre metodele fruntaşului low-cost: utilizarea subvenţiilor mascate, dispreţul său pentru contribuţiile sociale, felul lui de a jongla cu normele europene… Tot atâtea practici care ar permite companiei să propună tarife imbatabile clienţilor săi. Care sunt mai numeroşi decât oricând (73,5 milioane de pasageri anul trecut).

Şi totuşi ar fi greşit să credem că utilizatorii Ryanair sunt câştigători de fiecare dată. Între preţurile promise de afişe şi sumele plătite la final, diferenţa poate fi mare. Tarifele indicate de noi, pentru bilete cumpărate mai mult de o lună înainte de plecare, includ multe "extra-uri": taxe de aeroport, taxe de înregistrare on-line, costuri administrative ca urmare a utilizării unui card de credit… A zbura la bordul unui Boeing 737-800 al companiei irlandeze – model unic, din motive de reducere a costurilor – este o experienţă aparte.

Cel mai bun mod de a-şi da seama rapid de acest lucru este de a utiliza intensiv Ryanair. De a sări de la un aeroport la altul într-un ritm rapid. De a călători în centrul oraşelor de destinaţie. De a lua bine înţeles masa la bord. Şi de a interacţiona cu alţi utilizatori. Nouă zboruri la program, 12 000 km în total: legaţi-vă centurile!

ZIUA 1: ANXIETATEA EXCESULUI DE BAGAJ

Nu se poate începe altfel odiseea decât la Beauvais, eldorado low-costului găsit după 1h15 cu autobuzul de la Porte Maillot, aproximativ cu două ore înainte de primul nostru zbor (spre Sicilia), precum este recomandat. A pierde timp între două terminale depărtate de traseele tradiţionale face parte din cotidianul călătorului econom. Două ore pentru a controla tot şi a te asigura că nimic nu lipseşte.

În special tichetul de îmbarcare pe care fiecare client trebuie să îl fi imprimat de pe Internet: un moment de uitare, şi imprimarea pe loc (de către Ryanair) va costa 40 de euro, ceea ce este cam scump pentru o foaie de hârtie A4. Aceeaşi sumă va fi cerută pentru orice bagaj de cabină care nu respectă dimensiunile (55 cm × 40 cm × 20 cm) şi greutatea (10 kg) autorizate de companie.

Împreună cu Paolo, prietenul fotograf, am petrecut momente intense în ziua precedentă schimbând cămăşi şi electronice pentru a ne echilibra bagajele, ajunse la greutatea ideală de 10,1 kg fiecare. Vreun şef de escală zelos ne va căuta oare nod în papură pentru cele 100 de grame în plus? Sau pentru cei 2 cm în plus pe care-i are valiza mea? Paolo, cel puţin, nu are această problemă: el a cumpărat "sacul de cabină oficial" vândut de Ryanair pe site-ul său. La preţul forte: 79 de euro pentru un obiect din poliester.

Dar astfel se petrec afacerile aeriene: un călător stresat este un bun platnic. O ecuaţie de care Ryanair a tras cât a putut, dezvoltând diverse servicii de valoare îndoielnică: SMS de confirmare, îmbarcare prioritară… şi asigurare de-a casei care nu poate fi evitată decât cu o profundă atenţie: menţiunea "Fără asigurare de călătorie" apare în mijlocul unui meniu derulant, între Letonia şi Lituania !

La Beauvais în acea dimineaţă, lipsa de control minuţios – dacă nu cu ochiul liber – este aproape dezamăgitoare. Şi dacă tot ce am auzit şi citit despre faimoasa "fermitate" Ryanair este doar literatură? Răbdare… La coadă, cuplul din faţa noastră are lucruri de spus despre subiect. Clémentine Courbin şi Redouane Abdat, studenţi în Masterat de Afaceri Internaţionale la Paris-Dauphine, nu au fost nemulţumiţi de tranzacţia lor în urmă cu o săptămână: două călătorii dus-întors Beauvais-Trapani pentru 200 de euro.

Dar pentru un motiv necunoscut – greşeală de tipar? Bug informatic? – prenumele ei a ajuns în căsuţa pentru numele prietenului ei în momentul rezervării. Corectarea biletului eronat i-a costat… 100 de euro în plus. "Am sunat serviciul reclamaţii, un call-center situat în străinătate unde oamenii vă toarnă răspunsuri gata făcute. Ei nu ne-au acordat nicio atenţie, în ciuda bunei noastre credinţe. Este prima oară când am călătorit cu Ryanair. Şi de asemenea ultima oară", bombăne tânăra.

Sosire la Trapani, aproape de avioanele Miraje NATO care pleacă să bombardeze Libia. Dus-întors în centrul acestui oraş sicilian mic şi fermecător. Şi plecare, în aceeaşi seară, spre aeroportul din Frankfurt-Hahn.

Un al doilea zbor identic cu cel dinainte (şi cu cele care vor urma), cu diferenţa că acesta este nocturn. Iar a dormi într-un aparat însemnat cu harpa celtică (emblema Ryanair) nu este uşor. Utilizarea scaunelor ne-rabatabile se dovedeşte a fi un calvar pentru cervicale la sfârşit de zi. Dar ce vreţi: trebuie îndesate cât mai multe persoane într-un avion pentru a avea preţuri avantajoase. Care vor fi şi mai avantajoase atunci când se vor vinde locuri în picioare, o idee evocată în 2009 de către Michael O’Leary, agitatul patron Ryanair.

Deci, a dormi. Nu este uşor nici când, la fiecare 10 la 15 minute, echipajul vine să-ţi "vândă" ceva. Ryanair îşi realizează 20% din cifra de afaceri (3,6 miliarde de euro) prin vânzarea de produse auxiliare. Să trecem peste gustul sandvişurilor, invers proporţional cu preţul cerut. Pe Ryanair, se pot cumpăra de asemenea ţigări electronice ("Veşti bune pentru fumători!", se entuziasmează cu moliciune o stewardesă), cartele telefonice (mult mai avantajoase decât "abonamentele dumneavoastră astronomice", se înflăcărează un steward începător) sau lozuri din "fantasticul" joc de noroc organizat de societate din ale cărui beneficii o parte este revărsată unor opere caritative.

Dar topul – produsul pilot "a cărui publicitate aţi văzut-o probabil la televizor" – este un ceas de mână făcut dintr-o piatră fină care îmbunătăţeşte (cităm) "somnul", "relaxarea","meditarea", "concentrarea", "vitalitatea"… Şi chiar şi "detoxificarea naturală a organismului". Hai să sărbătorim această achiziţie – 12 euro – savurând un sandviş cald mozzarella-roşii cu incomparabilele proprietăţi ale cauciucului! N-avem nimic de temut, din moment ce avem ceasul.

Va continua…

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect