Alegeți o limbă
La Copenhaga, Europa are întâlnire cu istoria. Pe toată durata conferinţei Naţiunilor Unite pe tema climatului, care va avea loc între 7 şi 18 decembrie, proiectoarele vor fi fixate în mod special pe UE. Barak Obama va trebui să facă şi el o escală în capitala daneză, dar ambiţiile pe care le afişează sunt mult mai modeste decât cele pe care rolul său, de şef al celui mai poluant stat, i le conferă. Şi în orice caz, Statele Unite nu au ratificat protocolul de la Kyoto asupra reducerilor emisiilor de gaz cu efect de seră. Din contră, Europa a anunţat că este gata să facă eforturi pentru a atinge obiectivele care vor fi fixate, inclusiv pentru a ajuta ţări mai puţin privilegiate de a reduce emisiunile lor de gaze, fără însă a renunţa la dezvoltarea lor.
Până în prezent, performanţele UE în termen de reducere a emisiunilor sunt onorabile, chiar dacă au fost realizate datorită unor trucuri contabile, iar câteva state - Italia şi Spania în frunte – nu au făcut aproape nimic în acest domeniu. Iată de ce UE are ocazia - şi datoria - de a da un exemplu atât în ceea ce priveşte negocierile cât şi angajamentele ce trebuiesc luate.
Climatul şi mediul reprezintă unul din rarele domenii asupra cărora europenii ajung să cadă de acord, se pot face auziţi şi au prin urmare datoria de a acţiona. Cu atât mai mult cu cât opinia publică a acceptat de mai multă vreme sacrificiile cerute de această provocare, precum şi schimbările în ceea ce priveşte stilul de viaţă ori costurile (inclusiv taxele) pe care acestea le presupun.
G.P.A.
