În drum spre Mozambic

Tot mai mulţi portughezi atinşi de criză se gândesc să emigreze în Mozambic. Mai sigură decât Angola, ţara atrage o poulaţie lipsită de orizont. Deşi unii se vor întoarce cu mâna goală.

Publicat pe 12 martie 2013 la 12:20

Tierri Rodrigues este ultimul la coada de 40 de persoane care aşteaptă deschiderea ambasadei Mozambicului în Portugalia. Are 43 de ani şi merge pentru a prezenta ultimele documente care îi vor asigura o viză turistică pentru Mozambic, valabilă 60 de zile. În ciuda naturii vizei, Tierri Rodrigues recunoaşte că merge să-şi caute o slujbă [pe care nu o găseşte în Portugalia de patru luni]. “Am contacte de la companii, dar nu am nimic garantat”.
Inginer tehnic civil, formal la ISEL, Tierri Rodrigues va folosi o parte din banii pe care i-a primit din indemnizaţia de şomaj pentru concediere pentru a-i investi în călătoria sa la Maputo, capitala mozambicană. “Rude şi prieteni mi-au dat indicaţii” despre ţară şi semne că “există mult de muncă”. Va sta în casa unor prieteni în Mozambic şi e încrezător că va găsi ceea ce îi lipseşte aici, un loc de muncă.
Și de ce nu Angola, unde există de asemenea multe oferte de munca? “Vreau să mă întorc acasă viu”, răspunde. Tierri, în schimb, are referinţe bune despre Mozambic: “există mai multă siguranţă şi poporul e mai sociabil cu portughezii”.
După “boomul” angolez, radarul portughezilor a găsit în Mozambic o ţară cu bune oportunităţi pentru a stabili afaceri sau a găsi slujbe. Un semnal al aceste realităţi este vizibil în zborurile companiei aeriene naţionale. În 2012, compania a transportat 70 563 de pasageri către Maputo, o creştere de 26% în comparaţie cu 2011. Rata de ocupare a zborurilor a trecut de 79,2% în 2011 la 84,5% în 2012.

Confuzie la Consulat

În 2011, Ministerul Muncii mozambican arăta că erau 4 355 portughezi rezidenţi în ţară. În 2012, deşi nu există date oficiale, acest indicator va înregistra o creştere astronomică, calculându-se la 25 de mii cetăţenii străini care trăiesc în Mozambic.
Cererea a fost atât de mare, încât la începutul lui ianuarie, anul acesta, Direcţia generală pentru Migraţie din Mozambic (DNM) nu a mai emis vize de frontieră. Mulţi portughezi cereau acest tip de viză ajungând la Maputo, în aşa zis scop turistic, care nu era respectat. “ADNM a detectat diverse cazuri de vize emise incorect sau care nu corespondeau adevăratului scop al vizitei”, spune Consulatul General al Portugaliei în Maputo, într-o notă emisă pe 30 ianuarie. Prin aplicarea strictă a legislaţiei care reglementează intrarea cetăţenilor străini, unii portughezi au fost luaţi prin surprindere în primele zile şi câţiva au trebuit chiar să se întoarcă. Și debandada de la serviciile consulare a fost notorie, având în vedere că nu erau pregătiţi pentru afluxul actual.
Consecinţă a crizei din Portugalia, sunt tot mai mulţi cetăţeni şi companii care se îndreaptă spre această piaţă, unde se multiplică evenimentele de promovare ale băncilor, agenţiilor şi camerelor de comerţ, care creează un univers de aşteptare şi sunt foarte atractive.

O ţară la modă

Totuşi, Diogo Gomes de Araújo, preşedinte executiv al Sofid, instituţie financiară de credit deţinută în majoritate de stat şi orientată spre ţările emergente, nu sfătuieşte să se vină aici “fără nimic organizat”. Amintind că Maputo este “un oraş tot mai scump”, el arată că aici “un şomer nu va avea o viaţă uşoară”. Se multiplică astfel poveştile portughezilor care trăiesc pe stradă şi care până la urmă cer să fie repatriaţi.
Diogo Gomes de Araújo sfătuieşte ca “înainte de a emigra sau a desfăşura o activitate economică în ţară”, cetăţenii sau companiile să se “informeze foarte bine, să cunoască piaţa, ritmurile sale şi regulile”. “Este necesar să cunoşti ţara, să vorbeşti cu cât mai multe persoane, să faci un plan de afaceri detaliat, să evaluezi riscurile şi concurenţa”, avertizează el. Pentru că, pe de o parte, preţurile explodează şi există tot mai multă speculă imobiliară, pe de alta clasa medie este redusă şi sunt puţini cei care consumă.
Cererea pentru Mozambic care s-a făcut simţită în ultimii doi ani, potrivit lui Diogo Gomes de Araújo, este produsă de doi factori: dezvoltarea ţării şi criza din Portugalia. Potrivit acestuia, Mozambic este “o ţară care e la modă”, dar “e nevoie să se conştientizeze că nu e un Eldorado”. Acelaşi mesaj îl dă şi Ricardo Pedrosa Gomes, preşedinte al Federaţiei Portugheze pentru Construcţii şi Lucrări Publice (Fepicop), care atrage atenţia în privinţa extinderii ţării şi se plânge că există “multă lume neavenită, aflată în locul greşit”. Chiar şi aşa, aminteşte că “modele se bazează pe ceva adevăr” şi “potenţialul Mozambicului este inegalabil”. Cu rate de creştere de la 7% la 8%, fluxul normal al sosirilor în ţară e departe de a fi unul exclusiv al portughezilor.

Economie

Sumele trimise de emigranţii din Angola s-au cavdruplat în cinci ani

Cetăţenii portughezi ce trăiesc în Angola au trimis acasă 270, 6 milioane de euro în 2012, o creştere de 83,7% faţă de 2011, scrie Público, o sumă ce este de patru ori mai mare faţă de acum cinci ani.
Cifrele Băncii Portugaliei arată că totalul sumelor trimise de portughezii emigranţi au atins anul trecut 2,75 miliarde de euro, iar 10 procente proveneau din Angola. Capitala sa, Luanda, este o destinaţie tot mai atractivă pentru cetăţenii portughezi: acum sunt aici mai mulţi decât pe vremea coloniilor [până în 1975]. Banii trimişi acasă de angolezii trăind în Portugalia sunt de 18 ori mai puţini.
Aceste date subliniază o tendinţă în creştere: din ţările vorbitoare de portugheză provin cele mai multe fonduri trimise în Portugalia, datorită boomului naţiunilor precum Angola sau Mozambic. Din acesta din urmă, portughezii au trimis 5 milioane de euro în 2012. Spania, Germania, Italia şi Olanda sunt alte ţări de unde au crescut sumele trimise, recordul isotirc rămânând în Franța în 2012 (846,1 milioane de euro).

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect