Vilnius. Pe pereţii fostului sediu al KGB-ului, transformat în muzeu, sunt înscrise numele lituanienilors executaţi de către serviciile sovietice.

KGB-ul încă mai mişcă!

La peste 20 de ani după dezmembrarea sa, KGB-ul dezlănţuie încă pasiuni în Lituania. Publicarea unei liste de foşti colaboratori ai securităţii sovietice a dezvăluit numele unor politicieni şi înalţi funcţionari. Aceştia reprezintă oare un pericol pentru stat?

Publicat pe 8 noiembrie 2012 la 12:44
FaceMePLS  | Vilnius. Pe pereţii fostului sediu al KGB-ului, transformat în muzeu, sunt înscrise numele lituanienilors executaţi de către serviciile sovietice.

KGB-ul (serviciul de informaţii al Uniunii Sovietice) a fost dezmembrat în octombrie 1991. De atunci, fiecare publicare a unui nou document – liste de rezervişti sau cadre ale KGB-ului, sau ale unor mărturii asupra activităţii agenţilor sovietici – de către Centrul de Cercetare asupra genocidului şi rezistenţei din Lituania (LGGRTC) stârneşte reacţii puternice: foarte repede, site-ul Internet al centrului este depăşit de numărul de vizitatori. Peste 50 de ani, istoria KGB-ului nu va mai interesa pe nimeni, dar, astăzi, acesta continuă să afecteze viaţa şi relaţiile multor lituanieni, fără a mai vorbi despre foştii agenţi sovietici deveniţi politicieni sau înalţi funcţionari.

Şi de data aceasta, publicarea listei personalului de conducere din birourile regionale ale KGB-ului a dezlănţuit noi pasiuni. Printre aceste nume se află cel al şefului Poliţiei Criminale, Algirdas Matonis, ca şi cele ale mai multor persoane care ocupă astăzi posturi importante. Până acum, societatea lituaniană nu ştia nimic despre trecutul lor.

Secrete de stat

De la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Lituania au lucrat pentru KGB peste 100 000 de persoane. În 1990, aproximativ 6 000 de lituanieni erau agenţi ai acestei organizaţii. O mare majoritate dintre ei a scăpat de lustraţie şi îşi consideră trecutul ca fiind un secret. În jur de 1 500 de foşti colaboratori au ales să-şi recunoască colaborarea şi astfel să pună legăturile lor cu securitatea sovietică sub ocrotirea secretului de stat, conform termenilor propuşi de o lege adoptată în 1999. Printre cei care au mărturisit, mulţi lucrau în serviciul KGB-ului înainte de 1990.

În acest moment nu există date precise permiţând să se cifreze numărul de foşti colaboratori ai KGB-ului care lucrează acum în funcţia publică. Potrivit lui Arvydas Anusauskas, care conduce Comitetul parlamentar pentru apărare şi securitate naţională, o mie de cadre lituaniene lucrau încă pentru KGB la vremea dezmembrării acestuia în 1991. Unii s-au pensionat. Aproape 200 dintre ei au găsit locuri de muncă în serviciul public. După adoptarea legii din 1999 care prevede restricţii privind angajarea foştilor agenţi KGB în serviciul public, doar câteva zeci de persoane au obţinut legal o autorizaţie pentru a-şi păstra posturile.

Newsletter în limba română

Prinşi din urmă de trecut

Terese Burauskaite, directoarea Centrului de Cercetare asupra genocidului şi rezistenţei în Lituania, analizează de mulţi ani arhivele KGB şi pretinde că recunoaşte printre înalţii funcţionari persoane care au lucrat pentru KGB şi nu au recunoscut. Dar rămâne greu de dovedit în faţa legii. “Noi, cercetătorii, avem suficiente dovezi la dispoziţie, fiindcă studiem activitatea de ansamblu, dar justiţia vede altfel lucrurile. Documentele pe care le avem nu au neapărat o valoare juridică serioasă. Acestea sunt copii, documente fără semnături, ciorne, carnete de lucru. Noi ştim că materialul este autentic, şi vedem numele persoanelor, dar nu este suficient pentru a fi folosite ca dovezi în faţa legii”, regretă aceasta.

Mai mulţi candidaţi au fost prinşi din urmă de trecutul lor în KGB la ultimele alegeri legislative. Precum acest chimist celebru, care a trebuit să-şi recunoască colaborarea cu securitatea sovietică: el declarase că această colaborare durase doar un an, atunci când de fapt durase mai mult de un deceniu. Numele mai multor politicieni apar pe listele rezerviştilor KGB publicate recent de către Centrul de Cercetare. Cel puţin şapte rezervişti sunt membri ai Partidului Social Democrat [care a câştigat alegerile legislative din 28 octombrie şi care va forma următorul guvern]. Cel mai faimos dintre aceştia este fostul ministru de Externe şi actual ambasador în Letonia, Antanas Valionis. Restricţiile [prevăzute de legea din 1999] pentru foştii angajaţi ai KGB-ului au expirat în 2009. Ceea ce înseamnă că astăzi, foştii angajaţi KGB pot ocupa orice post în funcţia publică.

Arvydas Anusauskas nu crede că ar exista vreun motiv de îngrijorare. “Dacă, prin această lege, o persoană şi-a pierdut slujba la Procuratura Generală, care îi sunt şansele să regăsească acolo un loc de muncă după 10 ani? Calificările şi cunoştinţele nu mai sunt valabile”, remarcă acesta.

Promisiuni dulci sau ameninţări

Documentele dovedesc că niciun lituanian nu a colaborat din proprie iniţiativă cu KGB-ul. Aşa cum a explicat Terese Burauskaite, un nou colaborator era ori momit cu promisiuni dulci, ori ameninţat cu ceva. Din acest motiv, majoritatea foştilor angajaţi ai KGB-ului au primit cu bucurie posibilitatea de a se purifica. Cei care nu au mărturisit şi-au pierdut liniştea sufletească pentru totdeauna, fiindcă nu vor putea să fie siguri niciodată că legăturile lor cu KGB-ul nu vor fi descoperite într-o bună zi, este de părere directoarea Centrului.

Trebuie deci să ne temem încă de spectrul KGB-ului? Întrebat despre foştii agenţi KGB care ar mai putea încă eventual continua să informeze Rusia, Arvydas Anusauskas a răspuns în mod abstract: nu se poate respinge o astfel de ipoteză, dar nu se poate nici da un răspuns mai concret. Totuşi nu se poate nega nici că foşti agenţi KGB în Rusia şi Lituania sunt încă în contact, se ajută privind probleme profesionale şi schimbă informaţii. “Aşa cum a spus Putin, nu există foşti KGB-işti. Din acest punct de vedere, el are dreptate”, rezumă deputatul conservator.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect