Mario Draghi, preşedintele BCE

Mario Draghi pune balsam pe criză

Declarând că "BCE este gata să facă orice este necesar pentru a menţine euro", preşedintele acesteia a transmis un mesaj pozitiv pieţelor, consideră presa europeană. Dar în lipsă de precizii mai clare, este greu de a estima efectele pe termen lung.

Publicat pe 27 iulie 2012 la 16:08
Mario Draghi, preşedintele BCE

"Draghi asigură că BCE va salva euro", anunţă Corriere della Sera, care subliniază că Bursa din Milano a câştigat 5.62% după declaraţiile preşedintelui Băncii Centrale Europene. Iar pe 27 iulie, Roma a putut împrumuta 8.5 miliarde de euro pe termen de şase luni, la o rată sub 6%. Pentru cotidian, această situaţie dezvăluie un "adevăr banal":

Cover

nu este adevărat că guvernele fără bani şi băncile centrale cu rate apropiate de zero nu pot stimula economia. Ele pot şi au făcut-o deja, într-un mod simplu şi în acelaşi timp sofisticat: luându-şi angajamente pentru viitor.

Este ceea ce a făcut preşedintele Rezervei Federale americane, Ben Bernanke, atunci când a promis să menţină ratele de împrumut la 0%, cel puţin până la sfârşitul anului 2014, aminteşte Corriere della Sera. Draghi ca şi Bernanke ajută deci economia recurgând la psihologie:

Newsletter în limba română

Cover

cu ale lui cuvinte, Draghi nu imprimă bani şi nici nu crează lichidităţi, dar a liniştit pieţele şi a oferit un bun mult prea rar în zilele noastre: încrederea.

La Madrid, *El País* se felicită că "*furtuna financiară asupra Spaniei se calmează dintr-un singur gest al BCE"*. "*Cuvintele magice*" ale lui Mario Draghi au avut un efect imediat: Bursa din Madrid a crescut cu 6%, iar rata dobânzii la obligaţiunile de stat pe 10 ani a scăzut sub 7%. Dar, se întreabă ziarul,

Cover

de ce BCE nu a reacţionat înainte? O ipoteză larg răspândită este că BCE a pedepsit guvernul [spaniol] pentru proasta sa gestionare a crizei financiare. Şi când pedeapsa a atins Italia, autoritatea monetară şi-a reorientat politica către obiectivul cerut de guverne: calmarea speculaţiei asupra datoriilor suverane. O altă explicaţie posibilă este că Draghi nu a vorbit decât acum, când salvarea băncilor spaniole este irevocabilă şi că Mecanismul de stabilitate este finalizat [ ...] Intervenţia lui Draghi este doar un prim pas care reprezintă o dovadă cum că Comisia Europeană a decis deja forma şi domeniul de acţiune al noului Mecanism de stabilitate [...] Ipoteza potrivit căreia BCE este pregătită să intervină a curmat speculaţia împotriva monedei unice şi îndepărtează temporar riscul de prăbuşire al zonei euro. Dar ea nu garantează că şi Spania a reuşit să îndepărteze riscul unei intervenţii [un plan de salvare global].

*El Mundo* constată de asemenea cum "*cuvintele magice ale lui Draghi stârnesc euforia pieţelor"*. Potrivit cotidianului,

Cover

niciodată, până ieri, preşedintele BCE nu-şi onorase în astfel de măsură porecla: SuperMario. Faptul că o simplă declaraţie de intenţie poate genera o asemenea reacţie [a pieţelor] demonstrează puterea BCE [...] Rămâne de văzut, pe viitor, cât de departe va fi BCE dornică să meargă pentru a susţine economia noastră, dar declaraţia sa sugerează că Draghi contează pe sprijinul lui Merkel pentru ca Spania şi Italia să nu cadă sub presiunea pieţelor.

Reacţiile germane sunt mai puţin entuziaste. Die Welt deplângefaptul că "BCE se dovedeşte a fi un cal troian". Cotidianul conservator consideră că Mario Draghi transformă "simbolul unei noi Europe, unei Europe a reformelor, a principiilor, a unei monede stabile", într-o instituţie organizatoare a unei "largi redistribuiri pe banii Nordului Europei" împotriva oricărui proces democratic.

Cover

[Reacţia pozitivă a pieţelor] este doar un foc de paie. Investitorii internaţionali şi-au întors spatele zonei euro, şi, la Londra, mulţi greci bogaţi cumpără case scumpe. S-a terminat încrederea, capitalurile părăsesc Europa. Şi BCE este pregătită voluntar să umple găurile în bilanţurile băncilor şi al statelor. Ea se justifică spunând că doar singura instituţie care încă funcţionează în Europa mai este capabilă să stăvilească această criză a încrederii. Dar aşa-numitul străjer al monedei urmează politica cele mai proaste opţiuni.

La rândul său, *Süddeutsche Zeitung* observă că, în definitiv,

Cover

este vorba despre a afla dacă BCE are dreptul să cumpere obligaţiuni spaniole pentru a face să scadă ratele dobânzii pentru ţară. Draghi şi colegii săi au investit deja 210 miliarde de euro în obligaţiuni de stat periculoase, cu puţine rezultate. Din punct de vedere politic, a face apel la BCE este de înţeles. Străjerii monedei dispun teoretic de resurse financiare nelimitate. Ceea ce, în această situaţie tensionată, îi face puternici şi slabi totodată. Puternici, fiindcă banca centrală poate stinge rapid focul pe pieţele financiare. Slabi, fiindcă aceasta nu rezolvă nicio problemă. Dimpotrivă: în statele în criză, odată cu stingerea incendiului va dispărea şi voinţa de a întreprinde reforme.

The Guardian, în fine, observă că angajamentul lui Mario Draghi de a face totul pentru a salva euro, oricât de curajos ar fi, este cam sărac în detalii:

Cover

din păcate, ca la poker, să spui doar că ai o carte mare în mână nu intimidează întotdeauna restul jucătorilor [...] Sau poate el încerca să-şi revendice dreptul să înceapă să cumpere obligaţiunile statelor dacă pieţele nu-şi revizuiesc comportamentul, adică dacă nu împrumută bani Spaniei şi Italiei la rate mai mici? [...] Există un motiv pentru care cumpărarea de obligaţiuni de către BCE a fost îngheţată de luni de zile. Şi anume fiindcă Germania, printre altele, are tendinţa de a respinge tot ceea ce se aseamănă cu o finanţare mascată a statelor suverane [...] Având în vedere lipsa de claritate, putem interpreta declaraţia sa în mai multe feluri. De exemplu: poate că responsabilii zonei euro sunt doar pe cale să calmeze pieţele în timpul verii, pentru a-şi da timp să pregătească un plan de salvare global pentru Spania?

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect