Alegeți o limbă
La cafeneaua Del Real o căsătorie e în plină desfăşurare. Trei invitaţi, Mina, Aziza şi Karim, au petrecut jumătate sau chiar toată viaţa lor la Melilla. Sunt de origine marocană, dar au o atitudine spaniolă. "Dacă Marocul se apucă să facă legea ici, plec în faţă", comentează Karim, făcând aluzie la Spania continentală. Dar dintr-un punct de vedere sunt cu siguranţă marocani: Mina, Aziza şi Karim nu doresc ca numele lor să figureze în vreun ziar. Ideile lor asupra Melillei nu sunt pe aceeaşi lungime de undă cu poziţia Statului marocan şi nu vor să creeze probleme familiei lor din Maroc.
Melilla, loc unde 80 000 de persoane locuiesc în 12 km pătraţi înconjuraţi cu garduri de sârmă ghimpată, este un subiect sensibil în Maroc. Pentru Rabat, este un teritoriu ocupat, un punct de vedere confirmat recent de Primul ministru Abbas El Fassi. Acesta avusese o discuţie telefonică cu guvernul spaniol asupra "ocupării" Melilla şi Ceuta, cealaltă enclavă spaniolă din nordul Marocului. Spania reacţionase imediat afirmând că "suveranitatea şi caracterul spaniol" al Ceuta şi Melilla nu sunt de discutat.
Pentru Maroc, Melilla este un vestigiu al colonialismului
Mina, Aziza şi Karim profită de democraţia spaniolă, de un învăţământ de bună calitate şi de un acces la îngrijiri medicale de calitate. In plus, salariile sunt mai ridicate decât de cealaltă parte a frontierei. "Multe produse sunt mai scumpe în Maroc. Un litru de lapte costă 50 de centime de euro la Melilla faţă de 80 de centime în Maroc", spune Aziza. Nu există deci vreun motiv pentru ca marocanii din Melilla să dorească ca traiul lor uşor să ia sfârşit.
Cheful de căsătorie de la Café Del Real este mixt: mireasa, Rabiaa, este marocană, iar mirele, Juan Miguel, spaniol. Potrivit lui Antonio Portillo Gomez, un obişnuit al cafenelei, "toată populaţia Melillei este multiculturală". "Au existat nenumărate civilizaţii aici, Melilla are o istorie lungă, cu mult înainte ca marocanii să ia puterea. Atunci de ce consideră Marocul că Ceuta şi Melilla sunt marocane?" In 1497 Melilla era deja spaniolă iar Ceuta s-a adăugat în 1578. In secolul trecut, regatul spaniol şi-a întins influenţa la ansamblul nordului Marocului, dar atunci când ţara a devenit independentă, în 1956, Spania a dat înapoi acest teritoriu, cu excepţia Ceuta şi Melilla, ca şi a trei minuscule insule din faţa coastei marocane, care aparţin deja de secole Spaniei.
In optica spaniolă, situaţia actuală este corectă, dacă ţinem cont de istorie. Dar aceasta nu este şi opinia Marocului. Atunci când regele Spaniei, Juan Carlos, a vizitat Ceuta şi Melilla pentru prima oară, în noiembrie 2007, gestul său a provocat o criză diplomatică. Marocul îşi rechemase ambasadorul din Spania şi Primul ministru El Fassi declarase că timpul colonialismului era "irevocabil" trecut.
Marocul resimte afacerea astfel: ca un vestigiu al epocii coloniale. Iată de ce are intenţia fermă de a recupera cele două enclave. Portul din Tanger Med a fost construit chiar lângă Ceuta şi un complex portuar similar este în curs de creaţie chiar lângă Melilla. Scopul este stăvilirea activităţii economice a enclavelor pentru a le face, cu timpul, prea scumpe pentru a mai fi întreţinute de Spania.
12 000 de marocani intră zilnic în Melilla
Oricum, cele două mici teritorii sunt deja scumpe deoarece Spania atrage spanioli din peninsula iberică cu avantaje fiscale şi salarii mai ridicate pentru funcţionari. Dar deocamdată, situaţia financiară a enclavelor este bună şi aceasta mai ales datorită marocanilor. Cei care locuiesc în proximitatea enclavelor au acces fără viză şi din cauza aceasta 12 000 dintre ei intră zilnic în Melilla. Cumpără obiecte la un preţ avantajos, ca laptele, şamponul şi păturile, pentru a le revinde cu un mic profit în partea marocană. Canalul francez de televiziune M6 difuzase în aprilie documentarul Femeile-măgar, despre femeile marocane care transportă pe spate 60-80 de kilograme de marfă, chiar fiind însărcinate sau în vârstă. Uneori poliţia le grupează ca pe animale, cu lovituri de baton, în apropierea frontierei spaniole. Ziarul marocan Akhbar Alyoum calificase filmul ca fiind "şocant".
Sunt marocanii discriminaţi de către spaniolii din Melilla? "Nicidecum", afirmă Karim. Este ceea ce doresc să creadă şi locuitorii: că Melilla este un stat model multicultural. Ştiu totuşi că spaniolii din peninsulă îi privesc de sus pentru că locuiesc în Africa, şi îşi remontează moralul gandindu-se la mixitatea care domneşte aici. In plus, le place să se distingă cultivând imaginea unei oaze de civilizaţie într-un deşert de barbarie. "In Maroc, femeile nu au nici un drept la cuvânt, dar aici nu este cazul", se laudă o rezidentă spaniolă din Melilla.
