Europa a făcut un pas spre uniunea bancară în dimineaţa zilei de 27 iunie, miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE ajungând la un acord privind modul de impunere a pierderilor creditorilor băncilor falimentare, scrie Financial Times.
Potrivit estimărilor cotidianului economic, contribuabilii europeni au suportat fonduri totale de aproximativ 1 600 de miliarde de euro acordate băncilor afectate de crizele financiare începând din 2008; în acest context, publicaţia notează că acordul este un pas spre “o uniune bancară a zonei euro care treptat ar asuma în comun costurile viitoarelor planuri de salvare a băncilor”.
Chiar dacă trebuie aprobat de Parlamentul European înainte de a intra în vigoare în 2018, acordul va putea “obliga deţinătorii de acţiuni, titularii de obligaţiuni bancare şi unii deponenţi să contribuie la costurile asociate falimentului bancar”, scutind de această sarcină persoanele fizice, firmele mici şi depozitele asigurate mai mici de 100 000 de euro.
Potrivit publicaţiei El Periódico, decizia miniştrilor Finanţelor
este esenţială pentru consolidarea sistemului bancar european şi pentru a se evita ca erorile bancherilor să fie suportate din nou de cetăţeni prin acordarea de fonduri publice şi prin reduceri ale bugetelor sociale.
Directiva, continuă cotidianul, “stabileşte clar” ordinea contribuţiilor în cazul salvării unei bănci: “în primul rând sunt acţionarii, apoi deţinătorii de participaţii preferenţiale şi deţinătorii datoriilor [numiţi creditori juniori, mai puţin asiguraţi], în al treilea rând deţinătorii de obligaţiuni, în al patrulea rând, depozitele mai mari de 100 000 de euro”. Statelor le este oferită o anumită “flexibilitate”, acestea având posibilitatea de a interveni direct, dar în mod limitat şi cu aprobarea prealabilă a Comisiei Europene:
Germania şi aliaţii acesteia au impus regula ca toate costurile asociate acestei flexibilităţi să fie suportate din fonduri naţionale (publice sau private) şi că nu se va putea solicita asistenţă europeană cu garanţii de stat decât de către ţări aflate în dificultate, cum este cazul Spaniei. Recapitalizarea directă printr-un fond de salvare european rămâne ultima soluţie.