Alegeți o limbă
A părut combativă şi s-a exprimat cu o voce fermă. Ieri [4 mai], prezentarea Ceciliei Malmström a noilor propuneri ale Comisiei pentru “o mai bună gestionarea a migraţiilor spre Uniunea Europeană” a suscitat numeroase întrebări pline de scepticism din partea presei europene.
Lampedusa, o pasiune europeană
Comisia Europeană a adus răspunsuri bine gândite, dar a şi apărat un anumit număr al principiilor fundamentale pentru orientările viitoare ale politicii europene în materie. Declaraţii pe care ne face plăcere să le auzim. Dezbaterile furtunoasedin ultimele săptămâni despre refugiaţii din Africa de Nord au exacerbat cu adevărat pasiunile în Europa.
Dacă, deocamdată, un număr limitat de ambarcaţiuni au traversat Mediterana, aceasta nu a împiedicat Italia şi Franţa să deschidă balul disensiunilor. Apoi, cele două ţări s-au pus de acord pentru a cere împreună controale la frontierele din sânul spaţiului Schengen – pe care tot ele le suprimaseră. Dacă vor continua să acţioneze astfel conducătorii politici, “fortăreaţa Europa” va fi tot mai greu de cucerit din exterior, dezintegrându-se în interior. Aceste ultime luni au constituit cu siguranţă o încercare pentru Malta şi pentru insula italiană Lampedusa.
Bunul simţ ar impune ca ţările europene să coopereze pentru a-i primi pe refugiaţi şi să participe activ la ajutorul oferit persoanelor care îşi părăsesc domiciliul în contextul primăverii arabe. În acelaşi timp, este important să evităm căderea în exagerări. Mişcări xenofobe europene tot mai puternice dramatizează situaţia şi încearcă să profite de ea pentru a închide frontierele din toate părţile.
Datoria UE este primirea fugitivilor din faţa persecuţiilor
Până în prezent, doar 25 000 din cele 650 000 de persoane alungate de revoltele din Africa de Nord au intrat în Europa. Imensa majoritate a migranţilor a căzut în sarcina ţărilor vecine. Şi din aceste 25 000 de persoane, doar câteva mii au cerut azil şi vor fi deci autorizate să rămână pe teritoriul european după un test de risc legat de siguranţa lor.
Iată de ce mesajul Ceciliei Malmström este necesar. Comisarul european lansează un apel la raţiune şi la măsură, amintind că datoria Uniunii Europene este să-i primească pe indivizii care fug de persecuţii. Cecilia Malmström dă dreptate Franţei şi Italiei până la un punct. Ea consideră că membrii spaţiului Schengen trebuie să fie autorizaţi să restabilească frontierele în cazuri foarte specifice şi limitate.
Dar ea aminteşte şi că Uniunea are nevoie de mână de lucru şi ar trebui în consecinţă să-şi deschidă frontierele imigraţiei legale provenind din Africa de Nord. În acelaşi timp, ea propune să intensifice controalele la frontierele exterioare ale UE şi să pună un termen pentru oferta de fiinţe umane şi imigraţia ilegală.
A nu confunda libertatea de mişcare cu traficul de fiinţe umane
Se angajează astfel la un adevărat număr de echilibristică: face apel la o Europă deschisă dotată cu o politică de azil generoasă, apărând în acelaşi timp controalele la frontieră – cu condiţia să fie efectuate în respectul fiinţei umane şi a drepturilor sale.
Altfel, riscul este o prăbuşire a întregului sistem. Ieri [4 mai], Europol – poliţia europeană – a amintit, de exemplu, că o parte din traficul de fiinţe umane cu destinaţia UE trecea prin Grecia. Imigraţia ilegală, care tranzitează ţările Balcanilor, ar fi crescut puternic anul trecut, potrivit Europol.
Traficul de fiinţe umane este o crimă care trebuie combătută. Dar să împiedici libertatea de mişcare în sânul Uniunii nu este soluţia. Trebuie în schimb să îmbunătăţim şi să întărim cooperarea între forţele poliţieneşti. Iată nişte întrebări politice sensibile care cer o dezbatere deschisă. Comisarul suedez îndrăzneşte să sfideze mişcările xenofobe prin intermediul argumentelor oneste. Un act util şi curajos.
Reacţie
Bruxelles vrea să se substituie Statelor Membre
“Acordul Schengen, una dintre realizările şi simbolurile cele mai puternice ale integrării europene a încetat să fie un lucru de neatins”, regretăLa Vanguardia, după anunţul Comisiei Europene referitor la proiectul reformei liberei circulaţiei a persoanelor. O reformă prezentată “sub presiunea Franţei, care se teme de o avalanşă migratorie provocată de revoltele în Africa de Nord”. “Ideile de la Bruxelles şi-au atras opoziţia ţărilor precum Spania sau Grecia şi au fost criticate violent de Parlamentul European”, adaugă cotidianul din Barcelona, potrivit căruia ele “ar putea să bulverseze funcţionarea acordului Schengen, mergând până la a permite ca UE să decidă cine trebuie să închidă frontierele cu o ţară anume dacă ea ajunge la concluzia că aceasta din urmă ‘nu acţionează conform obligaţiilor sale de control’ la frontierele sale externe”.
