Şerban Orescu, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, trei voci emblematice ale Radio Europa Liberă. Imagine: RFE/Cold Waves, film de Alexandru Solomon

Radio Europa Liberă, vocea dizidenţei

În ţările comuniste, Radio Europa Liberă, era "vocea" Vestului. În ajunul aniversării revoluţiei din decembrie 1989, care a renversat regimul comunist, românii aduc un omagiu sincer acestui post de radio care devenise la un moment dat "sperietoarea" comuniştilor.

Publicat pe 17 decembrie 2009 la 17:04
Şerban Orescu, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, trei voci emblematice ale Radio Europa Liberă. Imagine: RFE/Cold Waves, film de Alexandru Solomon

"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu cu siguranţă datorez aplecarea spre presă existenţei postului de Radio Europa Liberă. Pentru că fără Europa Liberă sau Radio France Internationale, Vocea Americii, BBC şi Deutsche Welle n-aş fi ştiut că există alternativă", scrie Marina Constantinoiu, în deschiderea unui articol consacrat unui post de radio mitic.

Într-un demers excepţional, Jurnalul Naţional se alătură campaniei demarate de Institutul român pentru istoria recentă (IRIR) şi promovează campania de strângere de semnături, şi de fonduri, pentru aducerea în ţară a arhivelor postului de radio de la München, aflate la Institutul Hoover, Statele Unite.

Căci, dacă "ce se petrecea în urmă cu peste 20 de ani în România ţine deja de manuale: de jurnalism, de istorie, de manipulare etc", trebuie să recunoaştem că "*existenţa postului de radio Europa Liberă era refuzul nostru de a ne izola. Era modul nostru de protesta la adresa cenzurii. Era disidenţa noastră zilnică, la ore fixe, marcată cu semne dintre cele mai variate pe nişte aparate de radio devenite ele însele simbol al rezistenţei: Selena, Gloria sau VEF.

Nu cred că istoria României din a doua jumătate a secolului trecut poate fi studiată şi înţeleasă făcându-se abstracţie de fenomenul numit Radio Europa Liberă (REL). Şi de aceea arhiva Europei Libere trebuie să fie accesibilă şi românilor*". Citiţi mai departe în articolul original...

Newsletter în limba română

FRANŢA

La Paris, RFI emite în surdină

Timpurile se schimbă, radiourile şi ele. După BBC şi Deutsche Welle, este momentul ca Radio France Internationale (RFI), postul public de radio destinat străinătăţii, să suprime mai multe emisiuni din cauza audienţei reduse. RFI nu va mai emite deci în şase limbi (din 20 câte numără): germană, poloneză, albaneză, limba vorbită în Laos, din 19 decembrie; emisiunile în limba turcă au încetat deja iar cele în sârbo-croată mai au o săptămână de răgaz. Alte redacţii, cum ar fi cea în română, au fost drastic reduse, în timp ce filialele din Belgrad, Sofia şi Lisabona vor fi vândute. Măsura se înscrie în planul de reorganizare al spaţiului audiovizual public extern francez, care prevede suprimarea a mai mult de 200 de posturi şi care a fost la originea, în mai 2009, a celei mai îndelungate greve din sector din 1968 ( greva încă durează). Pentru Le Monde Diplomatique, restructurarea RFI, cel de al treilea radio internaţional, ca audienţă, din lume, cu 45 de milioane de ascultători în 74 de ţări, este o dovadă a scăderii importanţei geopolitice a anumitor ţări, mai ales europene, în ochii celor de la Paris. Conducerea franceză doreşte astfel să privilegieze noi ţinte "mai ales în Africa".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect