Ruşii se stabilesc pe coasta Adriaticii

Mare calm, soare... şi oportunităţi de afaceri. Din ce în ce mai mulţi ruşi se stabilesc în fosta republică iugoslavă, candidată la UE, profitând de vechile legături istorice şi culturale.

Publicat pe 16 noiembrie 2012 la 12:11
Bine ați venit în Muntenegru, unde rușii se simt ca acasă.

Rusul Vadim Sundukov îşi începe fiecare zi de muncă în acelaşi fel: o ceaşcă de cafea pe plajă. "Plajă, soare şi mare, ce poţi dori mai mult de atât?" întreabă el retoric sub umbrela lui de paie. Plaja unde domnul Sundukov vine să-şi bea cafeaua de dimineaţă se află la poalele fortificaţiilor seculare din Budva, orăşel pitoresc considerat ca fiind un element central al turismului din Muntenegru. Soarele străluceşte acolo 300 de zile pe an.

Pe scurt, se pot imagina locuri mai rele pentru a-şi începe ziua. Iată ce şi-a spus probabil domnul Sundukov atunci când a venit să-şi petreacă vacanţele pe coasta Adriaticii, acum 5 ani. Şi a decis să rămână aici. Împreună cu doi prieteni ruşi, el gerează o agenţie imobiliară în Budva. Clienţii nu lipsesc. În ultimii ani, atât de mulţi ruşi s-au stabilit pe litoralul muntenegrean încât Budva ar putea avea porecla Moscova pe mare.

Chiar şi în afara sezonului, 3 zboruri pleacă zilnic către capitala rusească, de pe aeroportul din apropiere. Şi acestea nu transportă numai turişti. Mulţi ruşi, majoritatea din clasa de mijloc, s-au stabilit definitiv pe coasta Adriaticii. Ei îşi oferă serviciile compatrioţilor care năpădesc coasta în timpul sezonului, sau au o activitate pe care o pot exersa din străinătate.

O tradiţie străveche

Ruşii perpetuează astfel o tradiţie străveche. Deja în secolul al XIX-lea, ruşii bogaţi veneau în Crimeea sau pe malurile Mediteranei, atraşi de clima blândă. Dar de mult timp, acesta nu mai este principalul motiv care îi incită să vină. Ei găsesc pe coasta Adriaticii calmul de care duc lipsă în Rusia. Moscova, în special, a devenit de netrăit. Primul lucru care a uimit-o pe Nadia Lapteva, când a aterizat în Muntenegru, a fost expresia "polako". "Aceasta înseamnă "calm", dar şi "nu te grăbi", expresii pe care cu timpul am ajuns să le uit la Moscova. Acolo toată lumea trăieşte în grabă". Anul trecut, ea a încercat să se întoarcă la Moscova. Dar nu a mai putut suporta blocajele cotidiene de trafic. În Budva, ea conduce una dintre cele trei şcoli ruseşti.

Pentru Constantin Pandipulovici, un programator de vreo treizeci de ani, toată această agitaţie este un factor decisiv. "Sunt mai multe crime comise în Moscova decât în Ciudad de México, numai ţigările, votca şi caviarul sunt ieftine acolo, şi de îndată ce începi să câştigi bani, KGB-ul îţi bate la uşă". El nu regretă din Moscova decât viteza conexiunii Internet.

Faţă de Rusia, Muntenegru este o ţară normală. Deşi corupţia este generalizată, ţara este pe calea cea bună de a deveni unul dintre viitoarele state membre ale Uniunii Europene. Aderarea la NATO face de asemenea parte din lista de deziderate ale guvernului de la Podgorica. Ceea ce nu calmează totuşi ardoarea ruşilor. Muntenegru le oferă într-adevăr ceea ce alte ţări mediteraneene nu au: o cultură care prezintă similitudini puternice cu cea rusească. Ca şi ei, muntenegrenii sunt ortodocşi şi, fiind slavi, limbile lor sunt înrudite.

Chiar şi stemele lor sunt remarcabil de asemănătoare. Şi ruşii nu au nevoie de vize pentru a veni, ceea ce este de asemenea practic. La toate acestea se adaugă şi anumite legături istorice. Din secolul al XIX-lea, Moscova este protector al Serbiei, împreună cu care muntenegrenii alcătuiau o singură ţară până în 2006. Investiţiile ruseşti în turism au permis Muntenegrului să sufere mai puţin în urma crizei decât restul regiunii. Un mare număr de apartamente de lux au fost construite în împrejurimile Budvei în ultimii cinci ani, pentru cadrele Gazprom şi ai altor uriaşi din sectorul energetic.

Economia muntenegreană, în mâinile ruşilor

Cel mai recent proiect imobiliar domină peste un munte: un cartier sub supraveghere strictă, care oferă o vedere uluitoare asupra mării. Numele său oficial este Carsko Selo, satul ţarului, dar toată lumea îl numeşte satul rusesc.

Iar înaintarea ruşilor nu se opreşte la imobiliar. Alte sectoare sunt vizate. Cu şapte ani în urmă, oligarhul rus Oleg Deripaska a cumpărat fabrica de aluminiu din Podgorica, cel mai mare angajator din Muntenegru. Uzina cu pricina se află la baza a mai mult de jumătate din exporturile acestei mici ţări balcanice. Iată ceea ce a condus grupul de reflecţie german "Stiftung Wissenschaft und Politik” să spună, în 2010, că economia muntenegreană era în mâinile ruşilor.

Această situaţie nu este pe placul tuturor. Parlamentul European şi-a pus anumite întrebări în ultimii ani despre puternica influenţă rusească în ţară. Ruşii însă găsesc că aceste critici sunt deplasate. Unul dintre primii locuitori ai "satului rusesc", un om de afaceri din Moscova, este indignat: "Când englezii au pus mâna pe Costa del Sol sau nemţii pe Mallorca, s-a plâns vreodată cineva?"

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect