Alegeți o limbă
Nervozitatea este în creştere în rândul burselor de valori, a majorităţii capitalelor UE, a Miniştrilor de Finanţe, Centrului Financiar German de la Frankfurt şi chiar la sediul central al Fondului Monetar Internaţional (FMI)din Washington. Toată lumea îşi pune aceeaşi întrebare: Ce se întâmplă dacă o ţară, membră a uniunii monetare europene, intră în faliment? Poate permite UE un asemenea lucru? În orice caz, UE nu poate forţa Grecia să iasă din zona euro şi să lase ţara să se descurce cu moneda ei naţională, cu toate că respectul pe care grecii îl arată faţă de importantul club al monedei comune este destul de fragil.
Natura alarmantă a situaţiei este evidenţiată de faptul că FMI se preocupă îndeaproape de această problemă. FMI are serioase dubii în ceea ce priveşte deficitul bugetar al Greciei, proiectat pentru acest an, revizuit de la 6 la 12.7 % : este această cifră reală, ori este mult mai mare ? In conformitate cu standardele aplicate unor persoane private, Grecia este astăzi insolvabilă, iar datoriile sale continuă să crească. Acest lucru se datorează enormelor restanţe de plată pe care agenţiile guvernamentale şi ministerele le au în sectorul privat. Aceste creanţe se ridică la suma de peste 10 miliarde de euro (14 miliarde dolari). Iar deficitul Greciei continuă să crească din ce în ce mai mult. Între timp, UE a descoperit că este nevoie în medie de 165 de zile pentru ca guvernul grec să îşi plătească facturile, iar acestă cifră este de asemenea în creştere.
Dar există o lipsă de încredere în promisiunile făcute de Grecia faţă de UE. De prea multe ori, în trecut, grecii au promis că o să facă îmbunătăţiri. La Berlin şi Bruxelles politicienii caută un răspuns la întrebarea : cum ar trebui să-i ajute efectiv pe greci ? Este oarecum îndoielnic că UE va lua vreo măsură - cu toate îngrijorările privind viitorul monedei euro şi probabil chiar al Europei. Dacă Europa va permite unui stat membru să intre în faliment, aceasta ar putea declanşa o reacţie în lanţ. Europa ar fi capabilă să lase o ţară să cadă, aşa cum SUA au fost în stare să se rupă de California atunci când aceasta a falimentat. Dar dacă acest lucru se întâmplă şi altor ţări din UE? Aceasta alimentează teza euroscepticilor care au avertizat asupra acestui pericol chiar din start : moneda europeană comună se va prăbuşi.
Dar problema nu se opreşte aici. Atunci când obligaţiunile de stat, considerate drept o investiţie sigură, devin dintr-o dată lipsite de valoare, băncile încep să se clatine, excepţie făcând doar cazurile în care guvernele sunt suficient de puternice pentru a le susţine.
Angela Merkel nu vrea un amestec al FMI
Chiar dacă falimentul Greciei ar fi izolat, consecinţele economice şi politice sunt foarte grave. Grecia este deja frământată de violente demonstraţii şi nu va putea fi guvernată din punct de vedere politic dacă ţara cade într-un haos financiar.
Ce trebuie făcut pentru a scoate Grecia din această tragedie? Mai mulţi şefi de stat şi de guvern, inclusiv Merkel, ar dori ca FMI să nu se implice în aceasta problemă ce ţine de zona monedei euro. In primul rând deoarece aceştia consideră că europenii trebuie să îşi rezolve singuri problemele legate de moneda lor. Un ajutor din afară nu ar face decât să mineze încrederea în euro. Cancelarul german pledează pentru stabilirea un instrument la nivel european care să adune toate informaţiile despre acţiunile întreprinse de FMI. Cu alt cuvinte, un influx monetar din partea FMI va însemna acceptarea din partea Greciei a unei largi varietăţi de precondiţii. Lucru care va duce la limitarea semnificativă a suveranităţii ţării. Grecii, de exemplu, trebuie să accepte un inspector bugetar şi vor fi forţaţi să crescă taxele, astfel încât o sumă prestabilită să poată fi colectată din venituri suplimentare.
Dar nimeni nu ştie dacă aceste măsuri ar fi suficiente sau dacă aceste măsuri nu vin prea târziu. Grecia este înglodată în datorii – şi nu doar în titluri de stat ci mai ales faţă de multe companii străine. E vorba în primul rând de industria de apărare. Dar acesta nu este singurul sector în care companiile străine au probleme în a obliga Grecia de a-şi plăti facturile. În domeniul sănătăţii, facturile neplătite sunt enorme. Cu câteva săptămâni în urmă, o organizaţie europeană ‘umbrelă’ pentru industria parafarmaceutică informa membrii săi de numărul îngrijorator de mare de facturi neplătite de către agenţiile guvernamentale greceşti. Organizaţia a afirmat că la sfârşitul anului 2008, Grecia datora 2,7 miliarde de euro pentru medicamente şi tratamente.
"Suntem complet la mila grecilor", a spus un lobbyst farmaceutic, "deoarece livrările nu pot fi sistate pur şi simplu. Vieţile oamenilor depind de acestea. Nu este ca în cazul maşinilor când poţi spune : Dacă nu plăteşti, nu mai livrăm".
PROGRAM
O ploaie de măsuri
"Bruxelles dorea măsuri curajoase, Georges Papandreu s-a executat", constată To Vima. "Într-un discurs către partenerii săi sociali, în 14 decembrie, Primul ministru grec a anunţat 80 de măsuri pentru a însănătoşi economia ţării şi a îndepărta riscurile falimentului. Ambiţia sa este ca până în 2013 să scadă deficitul public de la 12.7 % la 3 % din PIB. Pentru aceasta intenţionează să folosească mijloace puternice: îngheţarea salariilor, stoparea angajărilor şi îinfiinţarea unei unităţi speciale de poliţie pentru a vâna frauda fiscală şi corupţia, cele două mari probleme ale ţării".
Dar "după vântul de panică declanşat pe pieţele internaţionale, presiunile nu au luat sfârşit", previne cotidianul atenian. "Controlorii FMI au venit la Atena la începutul săptămânii, ca şi o echipă a agenţiei de cotare Moody's. Presiunea cea mai importantă va veni cu siguranţă din opoziţie şi din partea opiniei publice. Georges Papandreu reuneşte astăzi în jurul Preşedein jurul Preşedintelui republicii principalele partide politice , pentru a discuta despre starea economiei, însă vocile dizidente se aud deja. Contestaţia ar trebui să se întindă până în stradă culminând cu greva generală care va avea loc în 17 decembrie. Mobilizarea se anunţă a fi foarte importantă".
