Manifestaţie pentru regularizarea celor fără acte la Bruxelles (Belgia). Foto de Skender.

Un mic pas pentru imigranţii fără acte

La 15 zile de la înnăsprirea arsenalului său anti-imigraţie, Italia face un pas înapoi şi suspendă expulzarea a câteva mii de imigranţi clandestini. În Belgia, guvernul a găsit un acord care relaxează criteriile de regularizare ale celor fără acte. Un mare pas înainte pentru cei care cer azilul, cu siguranţă, dar măsuri prea opace, estimează presa din cele două ţări.

Publicat pe 20 iulie 2009 la 18:02
Manifestaţie pentru regularizarea celor fără acte la Bruxelles (Belgia). Foto de Skender.

"Vom ţine minte regularizarea Maroni-Sacconi ca cea care va aduce la 5 milioane numărul de străini în Italia multi-etnică", a scris Il Sole 24 referindu-se la actul de regularizare adoptat de miniştrii italieni de Interne şi ai Muncii. "Media naţională de prezenţă extra-europeană va fi mai apropiată de cea din Franţa şi Germania". Pentru Gian Carlo Blangiardo de la Universitatea din Milano Bicocca această viitoare "douăzeci şi una regiune italiană" poate fi un remediu pentru problemele structurale din ţară: îmbătrânirea populaţiei şi scăderea natalităţii.

Dispoziţia guvernamentală, care pune în paranteză delictul de clandestinitate pe care tocmai îl introdusese pachetul de securitate, a fost dictată de necesitatea de a regulariza miile de imigranţi care lucrează ca ajutoare domestice în Peninsulă. "Avem impresia unui comportament schizofrenic al legislatorilor" comentează Valerio Onida, care scoate în evidenţă incoerenţa între linia dură urmată de Guvern şi fatalitatea fenomenului imigraţiei. Onida condamnă legislaţia italiană care, începând din 2002, nu mai permite intrarea imigranţilor "susţinută" de către un angajator, precum şi decizia de a nu recunoaşte Convenţia Consiliului Europei (1992) care prevede dreptul de vot pentru imigranţii locuind într-o ţară a UE de cel puţin 5 ani.

Dosarul otrăvea viaţa politică belgiană. De doi ani încoace, membrii coaliţiei guvernamentale nu au putut ajunge la un acord. În acest timp manifestaţiile, grevele foamei şi ocupaţiile de biserici se multiplicau. Sâmbătă 18 iulie, miniştrii regatului au elaborat în sfârşit "o serie de instrucţiuni" reglementând soarta imigranţilor fără acte ce trăiau în Belgia. "Fără acte: victoria lui Van Rompuy", era titlul cotidianului francofon Le Soir, care sublinia "frumosul succes al primului ministru" sfârşind acest "măr al discordiei în sânul majorităţii, esenţial între partidele francofone şi liberalii flamanzi".

Conform acestor noi criterii pentru regularizare, cei fără acte victime ale "unor proceduri neobişnuit de lungi" pot fi regularizaţi. Fie trei ani pentru familiile cu copii la şcoală şi patru pentru celelalte. Acordul prevede, de asemenea, o oportunitate de regularizare pentru "integrare socială durabilă". Pe clar, se va lua în considerare integrarea solicitantului (cunoaşterea uneia dintre limbile naţionale, relaţiile sociale ţesute în Belgia, etc.). Dacă nu este totuşi o regularizare masivă a solicitanţilor de azil, circa 25 000 dintre ei ar trebui să fie afectaţi de aceste noi prevederi, consideră ziarul flamand De Standaard.

Newsletter în limba română

Acest acord este un "adevărat mic miracol" recunoaşte editorialista cotidianului francofon Le Soir, "pentru toţi cei care aşteaptă de ani de zile o decizie". Dar ea regretă faptul că, în forma sa actuală - instrucţiuni şi nu o circulară - durata vieţii sale este limitată. "Acordul are defectul inerent al oricărei politici de imigrare în această ţară. Este un text care nu are nici o valoare reglementară. (...) Ca şi cum orice în materie de azil ar trebui să aibă un caracter efemer, care ar putea dispărea peste noapte în funcţie de capriciile vieţii politice".

Presa flamandă critică de asemenea acordul cu valori minime. "Este un munte, care naşte un şoricel", spune De Standaard într-un editorial. "Guvernul nu a stabilit nici un criteriu pentru viitor, care se caracterizează printr-o mai mare incertitudine juridică (...) Miniştrii n-au făcut decât jumătate din îndatoririle lor". În ziarul Het Belang van Limburg, Jean-Marie Dedecker din partidul flamand LDD (Lijst Dedecker, extremă dreapta) se teme mai ales de efectul incitativ pentru potenţialii solicitanţi de azil: "America îşi are cartea verde, Europa cartea albastră [carte de rezident], dar Belgia are acum carte albă, care permite tuturor celor care vin în Belgia să se instaleze definitiv". Punându-şi de asemenea întrebări despre "contururile juridice vagi" ale textului, ale enigmaticul "rol de coordonator" al primului ministru, Paul Biret în La Libre Belgique anticipă deja complicaţii politice: "Flamanzii nu vor rata ocazia de a taxa de 'laxism Wallon' orice creştere a regularizărilor comparativ cu cifrele recente, indiferent de motiv".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect