Experienţele greacă şi irlandeză ne arată că, în economie, intervenţiile creează mai multe probleme decât rezolvă, unele noi şi chiar mai grave, şi chiar pot pune în pericol moneda unică. A venit acum rândul guvernului portughez să evite catasftrofa.
Liderii din zona euro au încheiat anul 2010 ceva mai conştienţi de riscurile generate de însăşi soluţia aleasă pentru a rezolva problemele datoriei unor ţări europene. Declaraţiile de susţinere faţă de măsurile multiple şi variate adoptate de Portugalia în lupta împotriva deficitului public trebuie înscrise în acest context.
Un model care alimentează un efect de domino
Intervenţiile, mai întâi în Grecia şi apoi în Irlanda, au arătat că modelul ales pentru gestionarea crizei datoriei contribuia să alimenteze un efect de domino care conduce la spectrul unui colaps al zonei euro.
Nici nu acceptase Dublin bine planul de ajutor că deja analiştii şi economiştii îşi întocmeau lista de victime: urmau să vină la rând Lisabona, apoi Madrid, apoi Roma sau Bruxelles. Prin anunţarea aceastei reacţii în lanţ, analiştii trăgeau repede o concluzie evidentă: zona euro urma să se prăbuşească sau să se destrame. Iar căderea monedei unice urma să deschidă o spărtură adâncă în ansamblul edificiului european.
Liderii europeni (şi o parte a tehnocraţiei europene), conştienţi de ameninţările viitoare asupra unui proiect care garantează pacea şi prosperitatea Europei de mai mult de o jumătate de secol, au regândit întreaga strategie necesară pentru a depăşi problemele financiare ale unor membri ai zonei euro, precum Portugalia.
O luptă tenace împotriva deficitului public
Potrivit săptămânalului german Der Spiegel, dezminţit oficial de guvernul german, Berlin şi Paris ar dori ca Portugalia să solicite în mod oficial un ajutor financiar, pentru a preveni o contagiune spre Spania. Să se fi schimbat opinia în zona euro? Nimic nu sugerează acest fapt. Ceea ce pare să lipsească însă este încrederea în capacitatea acestei strategii, bazate pe fonduri europene şi de la FMI, de a evita noi intervenţii şi de a împiedica contaminarea Spaniei şi a altor ţări.
Noua furtună financiară care a lovit Portugalia este consecinţa anunţării a două emisiuni de obligaţiuni pe 6 ianuarie. Instituţiile financiare studiază în prezent posibilităţile de a realiza profituri suplimentare achiziţionând aceste noi titluri oferite la rate mai mari. Liderii politici nu pot şi nu trebuie să încurajeze astfel de operaţiuni prin declaraţii care să creeze probleme suplimentare, pentru Portugalia ca şi pentru euro.
Guvernul de la Lisabona nu poate face mare lucru pentru a contra gurile rele. Dar prim-ministrul José Sócrates poate face multe, luptând cu hotărâre şi tenacitate împotriva deficitului public. Guvernul trebuie să depună toate eforturile ca să putem avea certitudinea, încă din februarie, că previziunile deficitului public vor fi respectate anul acesta. Numai astfel se poate aştepta la solidaritatea europenilor şi la o soluţie europeană - fără ajutorul FMI-ului.