Știri Aderarea Croaţiei (4/6)
Vama din portul Rijeka, iunie 2013. Fotografie din seria “Aderarea, marea iluzie”, realizată de Eloisa d'Orsi pentru Presseurop.

Un şoc economic

Plonjând în marea pieţei unice, companiile croate vor beneficia de noi oportunităţi dar vor trebui să înfrunte şi o concurenţă mai mare. Tranziţia va fi mai complicată pentru micile companii şi toată lumea se aşteaptă la câţiva ani dificili.

Publicat pe 27 iunie 2013 la 10:37
Eloisa d'Orsi/Presseurop  | Vama din portul Rijeka, iunie 2013. Fotografie din seria “Aderarea, marea iluzie”, realizată de Eloisa d'Orsi pentru Presseurop.

Post-1 iulie va fi un adevărat şoc pentru întreprinderile croate. Alăturându-se pieţei unice europene cu ale ei 500 de milioane de persoane, economia croată va trebui să facă faţă unei concurenţe severe. Economişti şi lideri politici nu ascund faptul că aceasta va fi una dintre principalele provocări pentru economia naţională - o provocare pentru care unii s-au pregătit, alţii mai puţin.

O majoritate de croaţi consideră că avantajele economice ale Europei nu vor fi simţite la început, fiindcă Europa, ca şi Croaţia, este în recesiune.

Doi ani dificili

Primii doi ani, exporturile croate vor scădea, ca şi PIB-ul. După această perioadă, economia noastră ar trebui să înceapă să se adapteze, şi abia după vreo cinci ani vor începe să se vadă efectele pozitive ale UE, spune Boris Cota, consilierul financiar al preşedintelui Ivo Josipović.

Dispariţia ajutoarelor de stat pentru sectoare precum construcţia navală şi agricultura va îngreuna şi mai mult situaţia. Întreprinderile vor pierde de asemenea privilegiile vamale CEFTA - acord de comerţ liber între ţările din Europa Centrală cu ţările din fosta Iugoslavie, care absorb 40% din exporturile croate. Preţul exporturilor noastre către Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia va creşte cu 10%.

Newsletter în limba română

Pe de altă parte, companiile croate vor avea mai multă concurenţă. Taxele vamale asupra importurilor vor fi eliminate, ceea ce înseamnă că preţul mărfurilor importate va scădea cu aproximativ 10%.

Marile întreprinderi, avantajate

Sectorul telecomunicaţiilor, industria farmaceutică şi activităţile financiare nu vor cunoaşte mari şocuri, fiindcă sunt foarte rentabile. Majoritatea întreprinderilor din aceste sectoare, precum Hrvatski Telecom şi Pliva (cea mai mare companie farmaceutică din ţară), au fost deja cumpărate de străini cu mult timp în urmă [respectiv Deutsche Telekom şi Teva Pharmaceutical Industries (Israel)]. Întreprinderilor mai puţin rentabile, adică celor mai multe dintre ele, le va fi mai greu să se adapteze. Va fi mai uşor pentru cele mari decât pentru cele mici.

"Va fi într-adevăr mai uşor pentru întreprinderile mari", recunoaşte Ljerka Puljic, vice-preşedinte al Agrokor [produse agroalimentare şi distribuţie, cel mai mare grup privat]. "Dar chiar şi "marile" noastre întreprinderi sunt mici la scara europeană. Necesitatea economică ne împinge să ne extindem". "Capitalul nu alege un steag, ci oportunităţi", consideră şi Emil Tedeschi, director general al Atlantic Grup [alt gigant alimentar croat], care adaugă că "vom asista la o unire a negustoriilor şi industriilor la nivel naţional".

A miza pe inovaţie

Pentru a face faţă dificultăţilor care s-ar putea ivi după 1 iulie pentru o mare parte a economiei croate, directorul general al Končar [electronice şi informatică], Darinko Bago, lansează un apel guvernului pentru a încuraja exportatorii. Pentru Ivica Mudrinić [patronul Hravski Telekom], intrarea în UE este un moment crucial, iar guvernul trebuie să găsească un consens cu privire la strategia economică de urmat, o strategie aproape inexistentă în Croaţia în ultimii 20 de ani.

Rare sunt micile întreprinderi care se vor descurca, în afară de cazul în care au produse inovatoare, cu cerere mare pe toate pieţele.
Una dintre aceste întreprinderi mici, care se dezvoltă foarte repede în ultimii ani şi îşi vinde produsele în toată Europa, ne vine din Rijeka - este Laboratorul Jadran Galenski, care a reprezentat anul acesta cea mai mare rată de investiţii în "PharmaValley" din Rijeka – o dovadă a succesului său. Pentru directorul său general, Ivo Usmiani, după 1 iulie nu se va schimba nimic: "JGL produce deja pentru mai multe societăţi farmaceutice mondiale şi europene de renume, de unde avantajul său faţă de ceilalţi".

Din Berlin

O economie în criză

"Din 2009, Croaţia este în recesiune, iar PIB-ul său a scăzut cu 11%. Datoria publică aproape s-a dublat, şi se aşteaptă să ajungă la 60% din PIB în 2013. Şi două dintre cele trei mari agenţii de rating i-au clasat obligaţiunile printre cele mai proaste investiţii", constată Die Welt.
"De la destrămarea Iugoslaviei, industria a pierdut între 300 000 şi 400 000 de locuri de muncă", explică economistul Ivo Druzic cotidianului german. "Viitorul economiei ţării depinde în primul rând de crearea de locuri de muncă în sectorul industrial".
Din fericire, scrie Die Welt:

Croaţia va putea conta în fiecare an pe un cec european de până la 2 miliarde de euro - o suma frumuşică, care reprezintă aproape 4% din PIB-ul ţării. Dar întrebarea este dacă autorităţile şi întreprinderile vor fi capabile să încropească proiecte de dezvoltare suficient de interesante pentru a obţine aceste finanţări din partea Europei...

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect