Alegeți o limbă
Este o dramă naţională. Unul dintre acele momente în care certurile comunitare se opresc net pentru a face loc unei dureri comune. Afacerea Dutroux, moartea regelui Baudoin, uciderea lui Joe Van Holsbeeck, catastrofele de la Liège sau Ghislenghien ...: tot atâtea evenimente grave care au fost surse ale unor rare comuniuni colective.
Tragedia de la Hal, luni, a adunat din nou clasa politică în jurul unui omagiu comun. Lumea politică a măsurat în ansamblu importanţa evenimentului. Primul ministru Yves Leterme şi-a întrerupt în circumstanţe danteşti vizita oficială din Balcani. Regele Albert II şi-a scurtat vacanţele la carnavalul din sudul Franţei. Guvernul federal a mobilizat trei miniştri. Iar comunicatele de condoleanţe emanând din partea partidelor politice se multiplică. Dar unanimitatea nu este în mod necesar perfectă.
Singura "notă falsă", într-adevăr, printre reacţii? Ministrul-preşedinte flamand Kris Peeters a difuzat un comunicat de presă la scurt timp de la accident. "Încă o zi neagră pentru Flandra", subliniază acesta. Nu fără a se felicita de rapiditatea intervenţiilor echipelor de prim ajutor, mesaj transmis dintr-o misiune economică pe care o efectuează în California. În vizită pe site-ul catastrofei, ministrul-preşedinte wallon şi francofon Rudy Demotte dezvăluie faptul că omologul său nordist tocmai i-a telefonat "cu câteva minute mai devreme" evocând "încă o tragedie pentru Flandra". "I-am răspuns imediat că şi pentru Wallonia este o tragedie, şi că toată Belgia este atinsă, precizează Demotte. Navetiştii prezenţi în trenuri veneau din toată ţara şi nici măcar nu este sigur că în această primă zi de vacanţe şcolare era mai puţină lume: mulţi profită de concediu pentru a se deplasa...".
Explicând faptul că toată structura ajutoarelor acordate este coordonată de către guvernul federal şi că răniţii sunt repartizaţi spre spitalele din regiune în funcţie de apartenenţa lor lingvistică , Primul ministru francofon nu s-a putut împiedica, de altfel, să reflecteze: "Ce simbol! Un tren venea din Flandra, unul din Wallonia, s-au lovit din plin, toată lumea este afectată de dramă...". Pe reţelele sociale, în comentariile de pe forumuri, declaraţia lui Kris Peeters dă naştere la remarci acerbe de tipul:"În capul acestui domn Belgia nu mai există".
Responsabilii politici francofoni nu cad într-o polemică prea puţin semnificativă, ci doar insistă în declaraţiile lor asupra caracterului belgian al tragediei. "O zi neagră pentru Belgia", spune CDH [partidul democrat wallon]. "O dramă pentru toată ţara", afirmă Ecolo [ecologiştii walloni]. Cât despre Kris Peeters, a preferat să-şi continue misiunea economică din California, considerând că totul este sub control.
Un "simbol" al ţării noastre, acest accident bicomunitar? Originea trenurilor şi a pasagerilor ne îndeamnă să îl vedem astfel. Ca şi locul catastrofei, un nod de comunicaţie apropiat de frontiera lingvistică. Colaborarea dintre serviciile de prim ajutor şi spitale a reunit forţe din trei regiuni [Flandra, Regiunea Wallonă, Bruxelles-Capitală]. Iar perspectiva unei cauze "lingvistice" a catastrofei - reminiscenţă a dramei din Pécrol, când semnalele unui muncitor francofon nu a fost înţeles de un coleg flamand - a încins spiritele. O catastrofă belgiană deci. Dar ieşirea verbală a lui Kris Peeters dovedeşte că aspectul comunitar nu este niciodată departe.
