Știri Războiul din Irak

WikiLeaks: adevăr sau lovitură de presă?

Publicarea a peste 400 000 de documente de către site-ul WikiLeaks, preluată de multe alte publicaţii, permite cunoaşterea a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat pe teren. Dar pentru o parte a presei europene, metoda folosită este criticabilă.

Publicat pe 25 octombrie 2010 la 15:43

După Afganistan, Irakul. În 23 octombrie, site-ul WikiLeaks, reluat de către New York Times, Der Spiegel, Le Monde şi The Guardian, a publicat mai mult de 400 000 de documente secrete ale armatei americane asupra prezenţei sale în Irak, de la invazia din 2003.

"Este războiul de zi cu zi, văzut din stradă, de la punctele de control şi raportat, lapidar, fără remuşcări pentru soldatul-redactor, remarcă Le Monde. Este procesul-verbal al banalităţii violenţei pe timp de război şi de ocupaţie". Cotidianul francez este de acord cu faptul că "rapoartele nu traduc decât un adevăr parţial". Ele nu conţin "nimic asupra arestării dictatorului răsturnat, Saddam Hussein. Nimic nici despre moartea şefului Al-Quaida în Irak, iordanianul Abu Mussab Al-Zarqaui".

"A meritat?"

Der Spiegel aminteşte pe prima pagină că după 100 000 de morţi, tot "nu avem pace" şi se întreabă: "A meritat?" Totuşi, nuanţează De Volkskrant, aceste documente "completează istoriografia războiului din Irak, însă o rescriere completă a istoriei nu va fi în nici un caz necesară. Văzut din acest punct de vedere, interesul loviturii de presă WikiLeaks este deci limitat". Cotidianul olandez, ca şi o mare parte a presei europene, este de altfel destul de critic faţă de demersul site-ul condus de Julian Assange. "Pentru acest site de dezvăluiri oareşcum obscur, publicarea de informaţii delicate pare să fi devenit un scop în sine", acuză De Volkskrant. "WikiLeaks spune că garantează anonimatul surselor sale" dar "dă numele complet al personalului de securitate irakian [care a comis nereguli] şi riscă astfel să genereze represalii împotriva lor. WikiLeaks ia deci dintr-un anumit punct de vedere justiţia în mâinile sale".

"WikiLeaks se preocupă primordial de dezvăluirile unei singure părţi: forţele care tentează să extirpeze tirania din Irak mai degrabă decât cei care încearcă să o restaureze", acuză The Times. Cotidianul londonez regretă faptul că "nicăieri în autopromovarea egoistă a WikiLeaks nu se află vreo judecată asupra a ceea ce organizaţia face efectiv pentru naţiunea irakiană şi asupra a ceea ce speră să reuşească. Această organizaţie nu are o purtare neutră care ar servi interesului public. Membrii săi sunt partizani şi intervin în problemele de securitate ale democraţiilor occidentale şi ale aliaţilor lor, făcandu-se vinovaţi de o lipsă consideraţie pentru viaţa umană".

"Timpul în care puteam ascunde ororile războiului a trecut"

De altfel, se întreabă Frankfurter Allgemeine Zeitung, această difuzare în masă "este oare adevărul atât de mult anunţat asupra unui război sau doar un record absurd?". "400 000 de noi documente, noi aliaţi şi un ecou mediatic enorm pun întrebarea de cum va continua oare WikiLeaks", remarcă acest cotidian conservator, care aminteşte că WikiLeaks a fost deja criticat pentru practicile sale care "consistă în a te baza cu prioritate pe surse americane, şi a bloca contribuţiile venind de la whistleblower [celor care dau alarma] anonimi, făcând site-ul inaccesibil luni în şir". În ciuda acestor realităţi, consideră Berliner Zeitung, "WikiLeaks aduce democraţiei un serviciu", căci aceasta din urmă se confruntă într-un mod critic cu orele sale cele mai sumbre. "De altfel, în China guvernul se alarmează deja la anunţul creării unui WikiLeaks local".

Pentru Financial Times, "guvernele ar trebui să realizeze că revoluţia informaţiei începută de WikiLeaks nu poate fi oprită. Tehnologia face ca protecţia populaţiei în faţa consecinţelor armate să fie din ce în ce mai dificilă. Timpul în care puteam ascunde ororile războiului a trecut". "O mai mare transparenţă ar putea să facă mai dificilă plecarea la război. Dar aceasta înseamnă şi că opinia va trebui să suporte exigenţele războaielor pe care le acceptă", previne cotidianul economic. O opinie pe care în Danemarca o împărtăşeşte şi Politiken, pentru care "decizia de a intra în război – şi nu e vorba de un război defensiv – este atât de serioasă şi poate avea consecinţe atât de oribile încât trebuie să poată fi testată la toate nivelele".

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect